Oana Țoiu promovează Hub-ul UE de Securitate Maritimă la Marea Neagră - Structura va fi găzduită de Constanța și Varna și vizează protecția infrastructurii maritime

România împinge Marea Neagră în agenda de investiții a UE , legând securitatea maritimă de rutele de transport și de conectivitatea energetică și digitală, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul de Externe, Oana Țoiu , la Conferința de securitate de la Kiel, deschisă împreună cu omologul german Johann Wadephul. Țoiu a susținut că investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au „miză strategică” pentru Uniunea Europeană, regiune și parteneriatul transatlantic, într-un moment în care zona este prezentată drept „poarta maritimă strategică” pentru conectarea unor rute majore de transport și a infrastructurii de energie și date. „Investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au o miză strategică pentru UE, pentru regiune și pentru parteneriatul transatlantic.” De ce contează economic: rute și infrastructură cu rol în ascensiune În intervenția sa, ministrul român a enumerat coridoare și proiecte de conectivitate pe care le-a descris ca având un rol economic și geopolitic în creștere, între care: Coridorul de Mijloc (Ruta Trans-Caspică); rețeaua TRACECA; Dunărea – Marea Neagră; cablurile submarine de energie și date; Coridorul Vertical. Conferința a avut ca temă o abordare „coerentă, integrată” a securității europene pe un arc geografic extins, de la Marea Neagră și Marea Baltică până la regiunea arctică și Nordul Îndepărtat. Hub-ul UE de Securitate Maritimă: Constanța și Varna, proiect-fanion în lucru Oana Țoiu a prezentat stadiul conceptului Hub-ului UE de Securitate Maritimă la Marea Neagră, descris drept primul „proiect-fanion” care prinde contur în cadrul Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră. Structura ar urma să fie găzduită de Constanța și Varna și este rezultatul cooperării interinstituționale din România și al coordonării cu Bulgaria. Obiectivele menționate includ: îmbunătățirea „cunoașterii situaționale” (monitorizare și înțelegere a situației din teren); eficientizarea schimbului de informații și a analizei; consolidarea rezilienței la amenințări hibride; protecția infrastructurii maritime; coordonare mai facilă cu statele din regiune și cu instituțiile relevante UE și NATO. Discuții România–Germania: investiții, comerț și apărare În marja conferinței, cei doi miniștri au avut o întâlnire bilaterală axată, între altele, pe susținerea investițiilor și a schimburilor comerciale. În acest context, Germania este indicată ca principala piață de export a României, cu 20% din total, și „în topul investitorilor”. Pe agendă au mai fost: contribuția Germaniei la apărarea aeriană pe teritoriul României în structurile NATO, perspectivele bugetului UE și creșterea competitivității, precum și președinția României a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). Miniștrii au revizuit și rezultatele Planului de acțiune România–Germania, semnat în iulie 2025, inclusiv cooperarea pe piața muncii și protecție socială (cu acțiuni planificate până în 2027), parteneriatul privind clima și tranziția energetică (semnat în martie 2026) și reluarea comisiei mixte guvernamentale România–Bavaria pentru susținerea investițiilor cheie. [...]