Transport și logistică19 nov. 2026
Vladimir Putin cere investiții pentru ruta maritimă arctică a Rusiei (Northern Sea Route) - pachet de facilități fiscale, dar experții avertizează că traficul va rămâne de nișă
Rusia încearcă să transforme Ruta Maritimă Nordică într-un coridor comercial utilizabil tot anul , mizând pe facilități fiscale și pe capital din Asia-Pacific, dar experții avertizează că obstacolele operaționale și riscurile geopolitice pot limita proiectul la un rol de nișă, potrivit Al Jazeera . Vladimir Putin a folosit discursul de la summitul Asia-Pacific Economic Cooperation (APEC) , susținut miercuri la Shenzhen, în China, pentru a cere investiții în regiunile arctice ale Rusiei, în condițiile în care Moscova vrea să extindă navigația pe Ruta Maritimă Nordică (Northern Sea Route – NSR) dincolo de fereastra actuală, în mare parte limitată la lunile de vară. Pachetul de sprijin invocat în presa rusă include scutiri de taxe pe profit, proprietate și teren, contribuții salariale reduse și contracte de închiriere preferențiale. Demersul vine după declarații similare făcute de Putin în septembrie, la Eastern Economic Forum din Vladivostok, unde a vorbit despre măsuri pentru extinderea infrastructurii de transport, energie și tehnologie necesare rutei. De ce contează: o rută alternativă, dar cu costuri și constrângeri mari NSR urmează coasta nordică a Rusiei pe aproximativ 5.600 km, de la arhipelagul Novaya Zemlya (vest) până la strâmtoarea Bering (est). O rută arctică mai previzibilă ar putea deveni atractivă într-un context în care comerțul global este afectat de crize de securitate în Orientul Mijlociu, inclusiv în zona strâmtorii Bab al-Mandeb (la intrarea în Marea Roșie, spre Canalul Suez) și în strâmtoarea Hormuz. În paralel, schimbările climatice prelungesc perioadele în care gheața permite navigația, iar Al Jazeera notează că, potrivit NASA, întinderea gheții marine arctice a atins anul acesta cel mai scăzut nivel din seria de observații satelitare. Ce spun experții: „nișă”, nu autostradă maritimă globală Andrey Todorov, cercetător la Netherlands Institute for the Law of the Sea (NILOS), spune că obstacolele rămân structurale: climă dură, vizibilitate redusă, ferestre scurte de navigație și gheață în derivă. În plus, o utilizare comercială serioasă ar necesita: nave capabile să opereze în gheață, mai puțin eficiente și mai greu de amortizat în afara apelor polare; comandanți, echipaje și operatori cu experiență specifică. Todorov se așteaptă ca ruta să rămână „foarte de nișă și limitată”, utilă mai ales pentru exportul resurselor minerale extrase în Arctica, cu cel mult o „foarte mică” parte din traficul de tranzit cu containere, la o scară incomparabilă cu rutele sudice tradiționale. Ksenia Vakhrusheva, consilier pe proiecte arctice la Bellona Environmental Transparency Center din Vilnius, afirmă că Moscova urmărește investiții chineze inclusiv pentru că nu ar avea resursele financiare necesare pentru a duce proiectul la capăt. Ea leagă presiunea de nevoia Rusiei de a redirecționa exporturile de petrol și gaze către Asia, în contextul sancțiunilor europene și al riscurilor de securitate din Marea Neagră. Vakhrusheva consideră nerealistă transformarea NSR într-o rută maritimă globală, subliniind că traseul este „sub controlul total al Rusiei”, ceea ce ar putea descuraja dependența altor actori, inclusiv China. O opinie mai optimistă vine de la Pavel Devyatkin, senior associate la The Arctic Institute, care spune că parteneri din Asia-Pacific precum China, Japonia și Coreea de Sud ar putea răspunde apelului lui Putin. Totuși, el enumeră și vulnerabilități: capacitate limitată de căutare și salvare, riscuri de mediu odată cu intensificarea traficului și posibilitatea ca Arctica să fie atrasă într-o confruntare geopolitică. Riscuri de mediu și tensiuni geopolitice Din perspectiva mediului, intensificarea transportului maritim ar putea crește emisiile de „carbon negru” (particule rezultate din ardere incompletă, care accelerează topirea gheții), poluarea și presiunea asupra biodiversității. Al Jazeera citează o analiză din 2024 publicată în Ocean & Coastal Management, care a identificat efecte negative asupra apelor, emisiilor în aer și faunei. Pe plan geopolitic, o mare parte din NSR traversează zona economică a Rusiei, unde Moscova reglementează navigația. În același timp, cooperarea Rusia–China pe această rută se intensifică, iar președintele SUA, Donald Trump, a susținut în repetate rânduri că Washingtonul ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei pentru a împiedica Rusia și China să domine Arctica. Publicația notează și un acord semnat în septembrie de SUA, Danemarca și Groenlanda, la New York, care ar acorda Washingtonului o prezență militară sporită pe insulă, pe fondul tensiunilor cu aliații europeni. În ansamblu, mesajul transmis la APEC indică o accelerare a eforturilor Rusiei de a atrage capital și parteneri pentru NSR, însă evaluările experților din material sugerează că, cel puțin pe termen previzibil, ruta arctică are șanse mai mari să rămână un instrument logistic pentru exporturile rusești decât o alternativă majoră la coridoarele maritime globale consacrate. [...]