Președintele Finlandei, Alexander Stubb, cere o Uniune Energetică europeană mai puternică - energia, văzută ca pilon al autonomiei strategice a UE într-o nouă ordine mondială

Președintele Finlandei cere o Uniune Energetică mai integrată, pe fondul riscurilor geopolitice , într-un mesaj care leagă direct securitatea economică a Europei de reducerea dependențelor strategice și de capacitatea UE de a acționa autonom. La Eurelectric Power Summit 2026 de la Helsinki (2–4 iunie), Alexander Stubb a argumentat, potrivit Economedia , că „era dominației occidentale s-a încheiat”, iar energia, tehnologia și informația pot deveni instrumente de presiune în competiția globală. De ce miza energiei devine una de autonomie strategică Stubb a plasat criza energetică recentă în seria de „dependențe strategice” acumulate în Europa: energie din Rusia, securitate și tehnologie din SUA, respectiv legături economice cu China. În această logică, integrarea mai profundă a pieței energetice europene devine un element de reziliență, nu doar o temă de politici sectoriale. „Mi-ar plăcea să văd o Uniune Energetică europeană foarte puternică și vibrantă.” Liderul finlandez a recunoscut însă dificultatea politică a proiectului, în condițiile diferențelor dintre cele 27 de state membre. „Dreptunghiul puterii” și presiunile asupra Europei În lectura sa asupra noii ordini mondiale, Stubb spune că lumea se mută de la un „moment unipolar” (dominat de SUA după prăbușirea URSS) către un „dreptunghi al puterii”, cu patru poli: Statele Unite; Europa; China și „Estul Global”; Sudul Global (cu state precum India și Brazilia). În acest cadru, el descrie Europa ca fiind prinsă între „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea Statelor Unite, ceea ce ar impune o politică externă europeană mai coerentă și capacitatea de a acționa independent atunci când interesele o cer. Modelul finlandez de „securitate comprehensivă”: stat și companii, împreună O parte consistentă a intervenției a fost dedicată modului în care Finlanda se pregătește pentru crize, printr-un concept de „securitate comprehensivă” care combină apărarea militară cu componente economice și de infrastructură. Stubb a enumerat domeniile integrate în acest model: apărarea militară; securitatea energetică; securitatea alimentară; infrastructura critică; protecția civilă; cooperarea dintre stat și sectorul privat. El a spus că autoritățile monitorizează permanent aproximativ 20 de puncte critice pentru funcționarea societății în situații extreme. Pe energie, a indicat existența unor rezerve strategice realizate prin colaborarea dintre stat și companii private, pe baza unor acorduri privind cantitățile stocate și distribuția în criză. Totodată, Finlanda ar fi aproximativ 80% autosuficientă alimentar și are peste 50.000 de adăposturi civile. Extinderea „masei critice” europene și nota de optimism Stubb a avansat și ideea unei Europe „mai mari”, printr-o integrare mai flexibilă, menționând explicit Marea Britanie, Canada, Ucraina, Moldova, Georgia, Turcia și statele din Balcanii de Vest. În registru ironic, a spus că „ar fi minunat” ca într-o zi Canada să devină al 28-lea stat al UE. În final, președintele finlandez a susținut că, în pofida riscurilor, tendința este de a idealiza trecutul și de a dramatiza prezentul, iar viitorul este subestimat. Printre motivele sale de optimism a inclus dezvoltarea inteligenței artificiale și capacitatea societăților de a găsi soluții în perioade de tranziție. [...]