Premierul Ilie Bolojan condiționează ieftinirea energiei de accelerarea investițiilor în producție și rețele - Fondul de Modernizare are proiecte aprobate de 12 mld. euro, dar execuția este „cu mare greutate”

Reducerea prețului energiei depinde de accelerarea investițiilor blocate în producție, stocare și rețele, iar întârzierile din companiile de stat riscă să mențină costuri ridicate pentru industrie și populație, potrivit G4Media , care citează o postare a premierului Ilie Bolojan. Mesajul premierului este că ieftinirea energiei electrice nu poate veni „prin decizie”, ci doar după realizarea efectivă a investițiilor în capacități noi de producție, în stocare și în modernizarea rețelelor, inclusiv prin eliminarea întârzierilor la proiecte care au deja finanțarea asigurată. „Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată.” De ce contează: competitivitatea industriei și redresarea economică Bolojan leagă direct prețul energiei de competitivitatea firmelor românești și de evoluția producției industriale. El afirmă că scumpirea energiei din ultimii ani a pus presiune pe bugetele familiilor și a afectat companiile, în special industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mare în costuri, lucru care „se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani”. 12 miliarde euro finanțare nerambursabilă, dar investiții „cu mare greutate” Premierul indică drept principală sursă de finanțare Fondul de Modernizare , alimentat din transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, bani care pot fi utilizați doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. În total, România are „investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei)”. Din această sumă, potrivit premierului, 7,7 miliarde de euro (aprox. 38,5 miliarde lei) sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde lei) proiectelor de eficiență în transporturi. În același mesaj, Bolojan susține că fondurile sunt transferate și „banii sunt în conturi”, însă implementarea se mișcă greu. Exemple de întârzieri la trei companii-cheie din energie Bolojan spune că, „spre exemplificare”, la trei actori importanți gradul de realizare a investițiilor este „infim” față de finanțarea disponibilă (menționează un total de 2 miliarde de euro disponibilă pentru aceste exemple): Complexul Energetic Oltenia : 11 investiții aprobate de aproape 900 milioane euro, însă „lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%”. Premierul avertizează asupra riscului ca centralele pe gaz să nu fie gata, ceea ce ar crea probleme la jaloanele de decarbonizare și ar putea duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica : contracte de peste 530 milioane euro, multe semnate din 2022; s-au decontat lucrări de aproape 20 milioane euro, „adică sub 4%”. Bolojan afirmă că întârzierile generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie. ELCEN București : contracte de peste 360 milioane euro semnate în 2024 pentru modernizarea CET-urilor, dar „nu s-a decontat nimic până acum”, proiectele fiind încă în licitație. Premierul avertizează că există riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii. Ce urmează: schimbarea indicatorilor de performanță în companiile de stat În același mesaj, premierul anunță că Guvernul va lucra la modificarea indicatorilor de performanță pentru conducerea companiilor energetice de stat, cu obiectivul de a elimina criteriile „formale” care permit încasarea de bonusuri fără avans real în investiții. Bolojan afirmă că salariile mari ar trebui condiționate de „realizări și performanță”, nu de îndeplinirea unor obligații birocratice, precum elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. [...]