Știri
O treime dintre fermieri riscă producții cu circa 20% sub potențial din cauza lipsei de îngrășăminte , deși sezonul a venit cu precipitații, potrivit Ziarul Financiar . Problema mută presiunea de pe vreme pe lanțul de aprovizionare și pe finanțarea din fermă: fără inputuri la timp, randamentele scad chiar și într-un an mai bun din punct de vedere climatic. Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), spune că o treime dintre fermieri nu au reușit să cumpere cantitatea necesară de îngrășăminte, în special pentru culturile de cereale păioase și rapiță, ceea ce ar urma să se vadă în producții afectate „cu circa 20%”. De ce au rămas fermierii fără îngrășăminte Explicația indicată de reprezentanta FAPPR combină o problemă de cash-flow cu un șoc extern de preț și logistică. Fermierii ar fi amânat achizițiile „prea mult”, din lipsă de finanțare, iar ulterior contextul geopolitic a împins costurile în sus și a complicat transportul. În material sunt menționate trei elemente-cheie: amânarea cumpărării îngrășămintelor din lipsă de finanțare; izbucnirea războiului în Iran, care a dus la creșteri de preț și blocaje pe rutele de transport; dependența structurală a României de importuri, întrucât țara importă „mai mult de jumătate” din îngrășămintele folosite în agricultură. Dependența de importuri, amplificată după închiderea Azomureș Un factor de fond este reducerea capacității interne de producție. După închiderea combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș, la finalul lui 2021, România „și-a pierdut jumătate din capacitatea” de a acoperi necesarul agricol pentru aproape 9 milioane de hectare de teren arabil, notează publicația. Consecința: dependența de importuri a crescut în ultimii cinci ani, ceea ce face piața locală mai vulnerabilă la scumpiri și întreruperi de aprovizionare. Miza economică: randamente mai mici într-un an cu precipitații Mesajul principal al analizei este că riscul de producție nu mai ține doar de secetă. Chiar și cu precipitații, lipsa îngrășămintelor la momentul potrivit poate tăia din potențialul culturilor, cu efect direct asupra veniturilor fermierilor și, în lanț, asupra volumelor disponibile pentru procesare și export. „O treime dintre fermieri nu au reuşit să cumpere cantitatea suficientă de îngrăşăminte (...), astfel că producţiile vor fi afectate cu circa 20%”, crede Alina Creţu, director executiv, FAPPR. [...]
