Societate22 nov. 2026
O postare pe rețelele sociale a declanșat o listă de „cele mai urâte orașe” din România - Criticile vizează infrastructura, urbanismul și lipsa spațiilor verzi, pe baza percepțiilor internauților
O dezbatere virală despre „cel mai urât oraș” scoate la suprafață aceleași probleme urbane – infrastructură degradată, spații verzi puține și urbanism perceput ca haotic – dincolo de orașele nominalizate punctual, potrivit Adevărul . Discuția a pornit de la o întrebare pe rețelele sociale și a strâns sute de comentarii, în care utilizatorii au indicat zeci de localități din țară. În comentarii, criticile au vizat atât aspectul clădirilor și al cartierelor, cât și „condițiile de trai”, inclusiv lipsa locurilor de petrecere a timpului liber. Au fost menționate orașe mari și municipii mai mici, din regiuni diferite, iar nemulțumirile s-au repetat pe câteva teme: infrastructură precară, dezvoltare urbanistică slabă și deficit de spații verzi. Orașele cel mai des invocate și tipul de reproș Printre localitățile nominalizate s-au aflat Slobozia , Turda, Giurgiu, Brăila, Făgăraș și Constanța , alături de altele precum Slatina, Alexandria, Focșani, Buzău, Vaslui, Turnu Măgurele, Zimnicea și Motru. Câteva dintre formulările care au circulat în discuție au fost: „Slobozia e ca o benzinărie mai mare, ai intrat și ai plecat, mai mult nu-ți trebuie, arată ca un oraș făcut în Cities Skylines de plictiseală.” „Turda și Câmpia Turzii, moartea pasiunii orașele alea două.” „Giurgiu. Dacă depresia ar fi un oraș, sigur ar fi Giurgiu.” În cazul Făgărașului, un participant a indicat lipsa spațiilor verzi ca problemă principală: „Făgărașul se luptă cu orice petic de verdeață, parcă te sufoci când mergi la o plimbare.” Pentru Constanța, deși este descrisă ca un centru turistic și portuar important, un comentariu a susținut că aspectul orașului nu ar reflecta potențialul său economic și turistic: „Constanța, fiind oraș port cu festivaluri anuale și toate astea, ar trebui să fie dezvoltat economic chiar printre cele mai dezvoltate orașe, în schimb arată deplorabil, execrabil.” Au existat și observații punctuale despre Pucioasa, unde un utilizator a reclamat mirosul de sulf, precum și despre Reșița, criticată pentru contrastul dintre zone și starea fondului construit (blocuri din perioada comunistă și case vechi, prost întreținute). Dincolo de listă: moștenirea urbanistică și percepția subiectivă În discuție a apărut și o explicație mai generală: un internaut a pus aspectul multor orașe pe seama moștenirii urbanistice din perioada comunistă, când dezvoltarea ar fi fost concentrată în jurul marilor platforme industriale, cu mai puțină atenție pentru calitatea vieții. Un alt comentariu a nuanțat însă tema, sugerând că percepția despre „urâțenie” este influențată de experiențe personale și de familiaritatea cu locul: „În general, lumea o să spună că cel mai urât oraș e ăla în care și-au petrecut cea mai mare parte din viață sau ăla în care trăiesc momentan, pentru că s-au plictisit de el.” Publicația precizează că opiniile aparțin internauților și reflectă percepții personale, fără a constitui o evaluare obiectivă a orașelor menționate. [...]