Aliații NATO pregătesc un pachet de sprijin militar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina - Ținta ar urma să fie asumată la summitul de la Ankara, fără participarea SUA, potrivit diplomaților citați de Politico

Aliații NATO pregătesc un pachet de sprijin pentru Ucraina de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și noi contracte de armament , iar miza economică este accelerarea producției industriale de apărare în Europa, potrivit Libertatea , care citează Politico . Summitul NATO este programat la Ankara, pe 7-8 iulie, iar diplomați ai alianței au declarat pentru Politico că liderii vor discuta atât despre noi acorduri de achiziții de armament, cât și despre creșterea producției de arme la nivelul alianței. Suma exactă pentru contractele de armament nu este încă stabilită, iar unele acorduri ar putea fi convenite în avans și apoi reformulate în documentele finale. Unghiul economic: industrie de apărare „în serie”, nu doar echipamente scumpe Conform informațiilor citate, secretarul general al NATO, Mark Rutte , ar urmări să centreze reuniunea pe stimularea producției industriale de apărare, inclusiv pentru a reduce tensiunile interne din alianță. Accentul ar reflecta dificultatea de a împinge industria europeană să treacă de la armament „de mare valoare” la producție rapidă, în serie. În același timp, promisiunea unor noi acorduri de apărare ar urma să ofere și un argument economic pro-NATO care să rezoneze cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul criticilor sale repetate la adresa alianței după revenirea la Casa Albă, anul trecut. 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și o țintă similară pentru anul viitor În proiectul de declarație comună, aliații NATO ar urma să promită sprijin pentru Ucraina sub forma unui ajutor militar de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și să garanteze „cel puțin” o sumă echivalentă pentru anul viitor, potrivit diplomaților citați. Politico notează că nu se preconizează participarea Statelor Unite la această țintă de finanțare. Unul dintre diplomați a indicat că sprijinul pentru Ucraina va fi, cel mai probabil, punctul cel mai controversat al negocierilor, deși un alt diplomat de rang înalt a spus că discuțiile pe proiect „decurg fără probleme”. Presiune pe cheltuieli și recalibrarea rolului SUA în Europa În paralel, proiectul de declarație ar urma să reflecte „transferul de responsabilitate” către Europa, pe fondul reorientării SUA către alte priorități. În acest context, șeful apărării din SUA, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa, ca formă de presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Totodată, Washingtonul ar fi transmis aliaților că va aloca mai puține echipamente de luptă (precum avioane, submarine și drone) în rezerva de capabilități pe care NATO o poate accesa în timp de război. Ce capabilități ar urma să finanțeze europenii Potrivit proiectului descris de diplomați, aliații europeni ar urma să își asume o implicare mai mare în apărarea continentului, cu investiții menționate explicit în: capabilități de atac „în adâncime” (rachete cu rază lungă de acțiune); sisteme de apărare aeriană; drone. Capabilitățile de lovire în adâncime sunt prezentate ca subiect sensibil între SUA și Europa: europenii ar dori să le dezvolte pentru descurajarea Rusiei, în timp ce Washingtonul ar fi reticent să permită operarea unor astfel de arme. Politico notează că Pentagonul a refuzat recent să trimită rachete Tomahawk în Germania, invocând riscul ca Moscova să perceapă mișcarea drept o escaladare. Contextul geopolitic: Iran și libertatea de navigație Negocierile pentru declarația finală ar urma să includă și un mesaj către Iran privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, pe fondul temerilor europene că problemele rămase nerezolvate după un acord preliminar de încetare a conflictului ar putea domina reuniunea de la Ankara. În proiect, aliații ar solicita și ca Iranul „să nu dobândească niciodată” o armă nucleară, potrivit diplomaților citați. Până la summit, ambasadorii NATO negociază detaliile declarației, care poate suferi modificări „până în ultimul moment”, urmând ca șefii de stat și de guvern să o aprobe la Ankara. [...]