Academia Regală Suedeză de Științe acordă Nobelul pentru Chimie 2026 lui Henri B. Kagan și Kenso Soai - descoperiri despre autocataliză și homochiralitate, cu aplicații în sinteza de medicamente

Premiul Nobel pentru Chimie 2026 validează progrese cu impact direct în producția de medicamente , prin metode care ajută chimiștii să controleze „asimetria” moleculelor, potrivit Știrile Pro TV . Academia Regală Suedeză de Științe a decis miercuri să îi premieze pe Henri B. Kagan și Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”. Miza practică a acestor descoperiri ține de faptul că multe molecule (inclusiv aminoacizii) există în două forme „în oglindă”, însă organismele vii folosesc, în mod tipic, doar una dintre ele. Pentru industria farmaceutică, această diferență contează: în dezvoltarea moleculelor care interacționează cu ființele vii, doar una dintre „imaginile” moleculei poate avea efectul dorit, în timp ce cealaltă poate fi ineficientă sau nedorită. De ce contează: controlul „homochiralității” în reacții chimice Chimia vieții este descrisă ca fiind „homochirală” – adică folosește aceeași „mână” moleculară. Mult timp, chimiștii au încercat să înțeleagă cum apare această preferință și, mai ales, cum poate fi reprodusă în laborator: experimentele produceau, de regulă, proporții egale din cele două variante oglindite. Premiul din 2026 recunoaște, conform Comitetului Nobel citat în material (via News.ro), descoperiri care au făcut posibilă conducerea reacțiilor chimice către homochiralitate – un pas esențial pentru proiectarea și fabricarea unor molecule utile, inclusiv în zona medicamentelor. Ce au făcut Kagan și Soai, pe scurt Henri B. Kagan a realizat un pas important în 1986 , când a descoperit o metodă de „manipulare” a reacțiilor chimice, care a permis obținerea unui exces mai mare al uneia dintre imaginile oglindite decât se credea posibil. Kenso Soai a continuat direcția: în 1995 a fost descrisă o reacție cu potențial de a fi homochirală, iar în 2003 a prezentat o reacție în care s-a format doar una dintre cele două imagini oglindite posibile – o performanță pe care, în afara vieții, „nimeni nu mai realizase până atunci”, potrivit Academiei. În concluzie, relevanța economică și operațională a premiului vine din faptul că aceste rezultate au fost „decisive” pentru chimiștii care proiectează reacții utilizate în producția de produse farmaceutice, mai notează articolul. Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a mers către Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”. [...]