Autoritățile din Rusia oferă informații contradictorii despre un posibil caz de ciumă pulmonară la Irkutsk - Kazahstan, Kârgâzstan și SUA cer clarificări și iau măsuri de precauție

Lipsa de transparență a autorităților ruse într-un posibil incident biologic din Irkutsk obligă statele vecine și SUA să trateze situația ca pe un risc transfrontalier , într-un context în care informațiile oficiale sunt puține, iar mesajele publice au fost contradictorii, potrivit Digi24 . Cazul pornește de la rapoarte apărute în Siberia despre moartea Dariei Șipilova, o laborantă din Irkutsk, care ar fi fost infectată cu bacteria Yersinia pestis (agentul patogen care provoacă ciuma) după ce ar fi spart o eprubetă cu probe. Institutul unde lucra desfășura cercetări în domeniul biosecurității și al combaterii bioterorismului, iar un document publicat pe site-ul instituției (din noiembrie 2022) ar indica faptul că Y. pestis se numără printre agenții patogeni studiați acolo. În același timp, Rospotrebnadzor (autoritatea rusă pentru sănătate publică) a negat că ar fi avut loc un accident în laborator și a respins ipoteza unui focar de ciumă. Potrivit declarației oficiale citate, un angajat ar fi fost diagnosticat cu „pneumonie cu o etiologie nedeterminată”, iar o comisie care a verificat respectarea normelor de biosecuritate nu ar fi constatat o situație de urgență care să implice microorganisme patogene. O a doua comisie, trimisă de șefa serviciului, Anna Popova, ar fi ajuns la aceeași concluzie, însă fără a prezenta detalii sau dovezi. Mesaje contradictorii și informații șterse Publicația notează că, dincolo de poziția Rospotrebnadzor, declarațiile și acțiunile altor autorități locale au alimentat speculațiile. Printre exemplele menționate: guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev, a vorbit despre investigarea unui posibil caz de „infecție extrem de periculoasă”, fără diagnostic; guvernatorul regiunii Bureatia, Alexei Țidenov, a publicat un mesaj în care se referea la o femeie care a murit „de ciumă”, apoi l-a editat, introducând formularea „posibil”; oficiali din orașul Baikalsk (Irkutsk) au emis pe Telegram un avertisment prin care îi sfătuiau pe locuitori să nu călătorească în Șelehov din cauza rapoartelor legate de ciumă, avertisment ulterior șters. În cronologia relatată, Șipilova ar fi fost internată la 29 septembrie la un spital din Șelehov, secția ar fi intrat în carantină la 1 octombrie, iar decesul ar fi survenit la 2 octombrie. Digi24 precizează că acestea sunt date apărute în presa rusă, în timp ce autoritățile ar fi refuzat să publice informații detaliate despre ce s-a întâmplat. Efect imediat: măsuri preventive la granițe și presiune externă Chiar în lipsa confirmării unui focar, reacția regională a fost una de precauție. Ministerul Sănătății din Kazahstan a anunțat că monitorizează situația, face controale de carantină sanitară la frontiera cu Rusia și evaluează riscul de răspândire a unei boli infecțioase; și Kârgâzstan ar fi luat măsuri similare. Niciuna dintre cele două țări nu susține, potrivit articolului, că Rusia se confruntă cu un focar de ciumă. Și Washingtonul monitorizează situația împreună cu Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), cerând autorităților ruse „informații precise cât mai repede și în mod deschis”. De ce contează: riscul nu e doar medical, ci și de guvernanță Articolul pune accent pe faptul că, indiferent de cauza exactă a incidentului, problema majoră rămâne controlul informației și lipsa de transparență, comparând reflexul de a ascunde sau minimaliza cu reacția sovietică după Cernobîl. Totodată, Digi24 notează că, spre deosebire de 1986, ecosistemul digital face mai dificilă ștergerea completă a urmelor: postările pot fi salvate imediat după publicare, chiar dacă sunt ulterior modificate sau eliminate. În privința riscului epidemiologic, publicația subliniază că, dacă infectarea cu ciumă pulmonară va fi confirmată, bacteria se transmite de la om la om mai greu decât SARS-CoV-2, în condiții normale, de regulă prin expunere de la mică distanță la picături respiratorii mari. Concluzia rămâne însă una condiționată de datele incomplete: fără informații verificabile, statele și instituțiile externe sunt nevoite să evalueze un posibil risc biologic pe baza relatărilor din presă și a declarațiilor contradictorii. [...]