Știri
Tag: incetare foc

Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile între Rusia și Ucraina, cu suspendarea „tuturor activităților kinetice” și un schimb de câte 1.000 de prizonieri din fiecare parte, o formulă care ar putea reduce temporar riscurile operaționale pe front, dar care vine pe fondul unor încetări ale focului contestate și al negocierilor blocate , potrivit Reuters . Armistițiul ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai, fiind prezentat de Trump ca un gest legat de marcarea, în Rusia, a finalului celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele SUA a spus într-o postare pe Truth Social că pauza va include atât oprirea acțiunilor militare, cât și un schimb de prizonieri la scară mare. „Sperăm că este începutul sfârșitului unui război foarte lung, mortal și greu”, a transmis Trump, adăugând că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate și încetări ale focului fără consens Reuters notează că Trump afirmase, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin din 29 aprilie, că se lucrează la un armistițiu temporar. Putin anunțase anul trecut o încetare a focului de trei zile, însă fără acordul Kievului. În paralel, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru 8-9 mai, pentru a coincide cu comemorările victoriei sovietice asupra Germaniei naziste și parada militară din Piața Roșie . Ucraina a venit cu o propunere separată de armistițiu pe termen nedeterminat, care ar fi urmat să înceapă la miezul nopții de marți (ora 00:00 în România), cerând Rusiei să răspundă în oglindă. Miza practică: un „test” de implementare, nu o soluție Chiar dacă pauza anunțată de Trump ar reduce temporar intensitatea luptelor și ar permite un schimb de prizonieri, contextul rămâne fragil: Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, că au încălcat încetări ale focului declarate unilateral. În plus, discuțiile intermediate de SUA sunt descrise ca fiind în impas, în special din cauza divergențelor privind regiunea Donețk. Rusia cere ca Ucraina să își retragă trupele din părți ale regiunii pe care Moscova nu a reușit să le cucerească în cei patru ani de invazie la scară largă, în timp ce Ucraina spune că nu va ceda teritorii pe care le controlează. Separat, HotNews a relatat că anunțul a fost preluat de AFP și a inclus detalii suplimentare despre acuzații reciproce de încălcare a încetării focului și despre un decret semnat de Volodimir Zelenski, însă aceste elemente nu apar în materialul Reuters. [...]

Armistițiul unilateral anunțat de Rusia a intrat în vigoare la miezul nopții de 8 mai și este programat să dureze până pe 10 mai , potrivit Meduza . Miza imediată este una operațională: Moscova condiționează încetarea focului de comportamentul Ucrainei și leagă explicit perioada de 9 Mai de amenințări cu escaladarea. Ministerul rus al Apărării a susținut anterior că, odată cu începerea armistițiului, trupele ruse vor opri luptele pe linia frontului și loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean. În același timp, Moscova a cerut Kievului să urmeze „armistițiul anunțat”, însă în Ucraina nu a existat un răspuns la acest apel, notează publicația. Amenințări de „răspuns adecvat” și referire directă la 9 Mai Potrivit relatării, Ministerul rus al Apărării a avertizat că, dacă armistițiul este încălcat pe front sau dacă Ucraina încearcă să lovească teritorii rusești, forțele ruse vor da un „răspuns adecvat”. În plus, instituția a transmis că, în cazul unor încercări ale părții ucrainene de a perturba celebrarea zilei de 9 Mai la Moscova, armata rusă ar urma să lanseze „un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. Context: încercări paralele de „încetare a focului”, fără coordonare Rusia și Ucraina au anunțat pe 4 mai intenții de încetare temporară a focului, dar fără să își coordoneze deciziile. Ministerul rus al Apărării a spus că va declara armistițiu pentru două zile, 8 și 9 mai, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în replică, că Ucraina introduce un „regim de tăcere” mai devreme, de la miezul nopții de 6 mai. Meduza precizează că luptele nu s-au oprit, iar Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat „regimul de tăcere”, deși Moscova nu promisese că îl va respecta (la fel cum nici Kievul nu promisese că va respecta armistițiul rusesc). Ce urmează Din informațiile disponibile în material, armistițiul este programat să rămână în vigoare până pe 10 mai, însă cadrul este unul fragil: încetarea focului nu a fost convenită bilateral, iar mesajele publice includ condiționări și amenințări explicite privind reacții militare. [...]

Kremlinul a confirmat un armistițiu de două zile în Ucraina, legat de festivitățile din 8–9 mai , o pauză anunțată unilateral care ridică miza operațională pentru ambele părți, după ce Moscova a respins anterior o inițiativă similară venită de la Kiev, potrivit TVR Info . Încetarea focului ar urma să înceapă vineri la miezul nopții, ora Moscovei, în contextul evenimentelor dedicate victoriei din 1945 împotriva Germaniei naziste. Informația este relatată de AFP, citată de TVR Info . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a precizat că armistițiul vizează zilele de 8 și 9 mai. Context: un armistițiu unilateral după refuzul celui propus de Kiev După un prim anunț al armistițiului de către Moscova, Ucraina a anunțat la rândul ei un armistițiu pentru intervalul 5–6 mai, care ar fi urmat să intre în vigoare începând de miercuri. Conform informațiilor citate, Rusia a refuzat atunci propunerea și și-a continuat atacurile împotriva Ucrainei. În acest cadru, confirmarea unui armistițiu de două zile, cu dată fixă și motivație simbolică, devine relevantă mai ales prin implicațiile de implementare: dacă și în ce măsură va fi respectat în teren rămâne, deocamdată, neclar din informațiile disponibile în material. [...]

Armata rusă a ignorat încetarea focului declarată unilateral de Ucraina și a lansat atacuri cu drone și rachete care au ucis cel puțin 21 de civili și au rănit cel puțin 82 , potrivit unei evaluări publicate de Kyiv Post , pe baza concluziilor Institute for the Study of War (ISW) . Episodul ridică semne de întrebare privind fezabilitatea oricăror pauze de luptă anunțate unilateral și riscul ca acestea să fie folosite mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca mecanism operațional verificabil. Încetarea focului a intrat în vigoare la miezul nopții dintre 5 și 6 mai, ca răspuns la un armistițiu anunțat unilateral de Rusia pentru 9 mai, de Ziua Victoriei. În pofida acestui pas, ISW notează că forțele ruse au continuat misiunile de luptă după intrarea în vigoare a încetării focului ucrainene, iar Kremlinul a acuzat Ucraina că ar fi încălcat armistițiul. Ce spune ISW despre evoluțiile militare În rezumatul publicat, ISW indică și modificări punctuale pe teren: forțele ucrainene au avansat în vestul regiunii Zaporijjea; forțele ruse au avansat în regiunea Sumî. Context economic: petrolul și infrastructura energetică a Rusiei Evaluarea mai menționează că eforturile Rusiei de a-și proteja populația de efectele creșterii prețurilor globale la petrol, împreună cu pagubele suferite de infrastructura petrolieră, ar împiedica Moscova să obțină „beneficiile complete” ale majorării veniturilor din petrol și gaze. Materialul nu oferă detalii cantitative despre aceste mecanisme sau despre amploarea impactului, astfel că dimensiunea exactă a efectului economic rămâne neprecizată în această sinteză. [...]

Ai dreptate să corectezi nuanța: Rusia a anunțat deja un armistițiu, însă pentru o altă perioadă (8–9 mai) și fără coordonare directă cu Ucraina. Formularea trebuia să reflecte această diferență, nu absența totală a unei reacții. Iată varianta revizuită: Ucraina anunță armistițiu din 6 mai și cere sincronizare cu Rusia potrivit Ukrinform , într-un context în care Moscova a comunicat deja o pauză separată a ostilităților. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului va intra în vigoare la miezul nopții dintre 5 și 6 mai 2026, precizând că Ucraina nu a primit o notificare oficială directă din partea Rusiei privind coordonarea unui astfel de demers, în ciuda mesajelor apărute în spațiul public. Liderul de la Kiev a justificat decizia prin necesitatea protejării vieților omenești, subliniind că acestea sunt mai importante decât orice eveniment simbolic. El a transmis că Ucraina va acționa „în mod reciproc”, în funcție de pașii concreți ai Moscovei, sugerând că armistițiul ar putea deveni efectiv doar în condiții de reciprocitate. Între timp, Rusia a anunțat un armistițiu unilateral pentru perioada 8–9 mai , legat de comemorarea victoriei sovietice din 1945.Totuși, acest calendar diferit și lipsa unei înțelegeri comune evidențiază absența unei coordonări reale între cele două părți. Situația actuală, pe scurt: Ucraina propune armistițiu începând cu 6 mai 2026 Rusia a anunțat separat o încetare a focului pentru 8–9 mai Nu există un acord comun sau mecanism de implementare Ucraina nu a fost implicată în discuțiile ruso-americane pe acest subiect În lipsa unei alinieri între datele și condițiile propuse, inițiativele par mai degrabă gesturi politice distincte decât pași concreți către o încetare coordonată a conflictului. [...]

„Încetările de foc” din jurul Israelului riscă să funcționeze ca o fereastră de reînarmare, nu ca o soluție strategică , avertizează Jonathan Conricus într-o analiză publicată de The Jerusalem Post . Fost purtător de cuvânt internațional al armatei israeliene (IDF) spune că actorii regionali – de la Iran și aliații săi (Hezbollah, Hamas) până la Israel și state din Golf – folosesc pauza pentru refacerea capacităților militare, ceea ce crește probabilitatea unei reluări a luptelor. Conricus afirmă că „toate părțile” își refac stocurile și se pregătesc pentru „ceea ce probabil inevitabil va urma”, iar o escaladare ar putea rămâne locală (Israel–Hezbollah) sau s-ar putea extinde regional, implicând Israel, Iran și Statele Unite. În acest context, el plasează incertitudinea legată de cadrul de încetare a focului promovat de președintele american Donald Trump . Pauză operațională, nu stabilizare Potrivit lui Conricus, statele din Golf își accelerează măsurile de apărare, Israel își reface stocurile „ofensive și defensive”, iar Iran încearcă să facă același lucru. În paralel, el descrie pista diplomatică cu Iranul ca fiind „profund limitată”, susținând că negocierile ar arăta ca „două linii paralele care nu se întâlnesc”, deoarece „maximul” pe care Teheranul ar accepta să-l discute nu ar atinge „minimul” pe care Washingtonul îl poate lua în calcul. În evaluarea sa, Iranul nu este „în poziția de a dicta termeni”, invocând expunerea la presiune economică și pagube la infrastructura energetică. Totuși, Conricus evită să descrie regimul iranian drept învins: „Regimul iranian este la pământ, dar cu siguranță nu este scos din joc.” El spune că abilitatea Iranului de a proiecta forță și de a produce rachete balistice și drone a fost „semnificativ redusă”, dar „nu distrusă permanent”, iar dacă regimul rămâne, ar putea reveni relativ rapid la priorități precum arme nucleare, rachete, drone și sprijin pentru organizații teroriste. Liban: „încetare a focului” doar formală Pe frontul libanez, Conricus susține că termenul de „încetare a focului” nu mai descrie realitatea din teren: „Avem o încetare a focului pe hârtie, dar nu este cu adevărat o încetare a focului…” El afirmă că Israel acționează pentru a-și apăra civilii din nord și pentru a reduce capacitățile Hezbollah, în timp ce Hezbollah continuă atacurile cu rachete și drone și luptele cu trupele israeliene din interiorul Libanului. Singura zonă în care Israelul ar părea să respecte solicitarea americană ar fi limitarea atacurilor majore asupra activelor strategice ale Hezbollah din Beirut și Valea Bekaa. În rest, problema de fond rămâne, în viziunea sa, existența Hezbollah ca forță armată pro-iraniană în Liban. Conricus cere o decizie strategică a guvernului libanez pentru ca „în Liban să existe o singură armată”, cea a statului. Fără o acțiune directă a autorităților de la Beirut împotriva Hezbollah, orice aranjament ar rămâne fragil, iar încălcările și confruntările ar continua, spune el. Gaza: Hamas păstrează control și capacitate de luptă În Gaza, Conricus afirmă că Hamas rămâne în controlul unor teritorii dincolo de linia de desfășurare israeliană și că, „dacă suntem onești”, ar controla „jumătate din Fâșia Gaza”, chiar dacă nu ca o administrație funcțională, ci prin „legi ale junglei”. El susține că Hamas încă are arme și controlează populația civilă palestiniană și insistă că dezarmarea nu va veni voluntar: „Hamas nu avea să se dezarmeze niciodată. Singura cale de a dezarma Hamas este să-i învingi.” Pe rețeaua de tuneluri, Conricus spune că evaluările publice au devenit mai prudente; menționează o estimare „în jur de 60%” privind distrugerea infrastructurii, dar adaugă că o tratează „cu multă prudență”, din cauza diferenței dintre ce se știe și ce rămâne necunoscut. Ce urmează, în logica avertismentului Mesajul central al lui Conricus este că degradarea parțială a capabilităților militare nu echivalează cu succes strategic: fără capitularea adversarului, procentele de distrugere (40%, 60% sau mai mult) pot conta tactic, dar nu sunt decisive. În consecință, el susține că obiectivele pe termen lung nu pot fi atinse doar militar și că Israel ar trebui să combine instrumente militare cu pârghii diplomatice, financiare și „non-cinetice”, inclusiv sprijin pentru guvernul și armata libaneză. [...]

Publicarea de către armata israeliană a unei hărți cu noua linie de desfășurare în sudul Libanului indică menținerea unui control militar la 5–10 km de frontieră , în pofida încetării focului convenite recent cu Hezbollah , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Mișcarea are un impact operațional direct: delimitează o zonă în care accesul civililor rămâne restricționat, iar forțele israeliene își consolidează pozițiile. Israelul și Libanul au convenit joi asupra unei încetări a focului susținute de SUA, după primele discuții directe dintre cele două părți din ultimele decenii, desfășurate pe 14 aprilie. Acordul ar urma să permită negocieri mai ample SUA–Iran, însă, conform informațiilor din material, forțele israeliene își vor menține pozițiile în sudul Libanului. Nu a existat un comentariu imediat din partea oficialilor libanezi sau a Hezbollah. Ce arată harta și ce înseamnă „zona tampon” Linia de desfășurare publicată se întinde de la est la vest și este situată la 5–10 km în interiorul teritoriului libanez, într-o zonă în care Israelul și-a anunțat intenția de a crea o „zonă tampon” (un perimetru de securitate între frontieră și localități, menit să reducă riscul de atacuri). Armata israeliană a distrus sate libaneze din zonă, afirmând că obiectivul este protejarea orașelor din nordul Israelului de atacurile Hezbollah. În același context, materialul notează că Israelul a creat zone tampon și în Siria și în Gaza, unde controlează mai mult de jumătate din enclavă. Accesul civililor, încă limitat Întrebată dacă persoanele care au fugit din cauza atacurilor israeliene vor putea reveni la locuințele lor, armata israeliană a refuzat să comenteze. O sursă din serviciile de securitate libaneze a declarat că civilii au reușit să ajungă în unele sate situate pe linia stabilită de Israel sau dincolo de aceasta, însă forțele israeliene împiedică în continuare accesul în majoritatea localităților aflate la sud de linie. Contextul conflictului și bilanțuri raportate Libanul a fost atras în război pe 2 martie, când Hezbollah a deschis focul „în sprijinul Teheranului”, ceea ce a declanșat o ofensivă israeliană. Potrivit autorităților libaneze, peste 2.100 de persoane au fost ucise, dintre care 177 de copii, iar peste 1,2 milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele. Hezbollah nu a publicat un bilanț al pierderilor; până la sfârșitul lunii martie, cel puțin 400 de luptători ar fi fost uciși, conform unor surse apropiate grupării. În același timp, Hezbollah a lansat sute de rachete și drone asupra Israelului; atacurile sale au ucis doi civili în Israel, iar 15 soldați israelieni au murit în Liban de la 2 martie, conform Israelului. [...]

Preluarea „ Christophani Ridge ” cu minute înainte de intrarea în vigoare a încetării focului indică intenția Israelului de a păstra un avantaj operațional în sudul Libanului , potrivit The Jerusalem Post , care citează un comunicat al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) transmis vineri. IDF susține că, joi noaptea, soldați dintr-o unitate de elită au fost parașutați și au capturat „Christophani Ridge”, descrisă drept o poziție-cheie în sudul Libanului, cu puțin timp înainte ca armistițiul să intre în vigoare. Scopul operațiunii, conform aceleiași declarații, a fost menținerea unei prezențe operaționale în zonă înainte de oprirea luptelor. Ce spune IDF despre comandă și mandatul post-armistițiu Armata israeliană afirmă că operațiunea a fost aprobată de șeful Statului Major General al IDF și a fost condusă de comandantul Forțelor Aeriene Israeliene și de comandantul Comandamentului de Nord. În același comunicat, IDF spune că rămâne „în stare de alertă ridicată” și că va continua să „înlăture amenințări” în sudul Libanului, în zona dintre granița cu Israelul și „linia desemnată”, în conformitate cu înțelegerea privind încetarea focului. Incident separat în sudul Fâșiei Gaza Publicația mai notează că, într-un incident ulterior raportat vineri, soldați israelieni staționați în sudul Fâșiei Gaza au ucis o persoană pe care o descriu drept „terorist”, după ce aceasta ar fi trecut „linia galbenă” și ar fi reprezentat o amenințare imediată pentru forțe. IDF afirmă că militarii implicați erau din Batalionul Negev și că nu au fost raportate victime în rândul trupelor israeliene. [...]

Președintele Libanului, Joseph Aoun , cere ca încetarea focului negociată cu sprijinul SUA să fie transformată în „acorduri permanente”, un pas care ar putea împinge Beirutul spre discuții directe cu Israelul și ar deschide o etapă nouă, cu implicații politice și de securitate pentru regiune , potrivit The Jerusalem Post . Aoun a făcut declarația vineri, în primul său discurs televizat după încetarea focului intermediată de Statele Unite, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între Israel și Hezbollah , grupare susținută de Iran. Președintele nu a precizat dacă prin „acorduri permanente” se referă la un posibil acord de pace cu Israelul. Ce prevede înțelegerea și de ce contează Textul acordului menționează că Israelul și Libanul ar urma să poarte discuții directe pentru a ajunge la „pace între cele două țări”. În acest context, Aoun a vorbit despre „tranziția” de la obiectivul încetării focului la „acorduri permanente” care să păstreze „drepturile” libanezilor, „unitatea” teritoriului și „suveranitatea” statului. În discurs, liderul de la Beirut a mulțumit președintelui american Donald Trump și unor țări din regiune pentru rolul în obținerea încetării focului. Rezistență internă: poziția Hezbollah Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor directe cu Israelul, iar parlamentari ai grupării au criticat vineri guvernul libanez pentru acceptarea unor astfel de negocieri. Fără să menționeze Israelul în acest pasaj, Aoun a insistat că negocierile nu ar fi „un semn de slăbiciune” și nici „o concesie”. Președintele a invocat explicit Israelul doar când a spus că obiectivul său este oprirea atacurilor israeliene asupra Libanului și retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul libanez. Ce urmează: posibilă rundă la Casa Albă, fără dată confirmată Donald Trump a declarat joi că îi va invita pe Aoun și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru discuții între cele două țări. Nu era clar, la momentul relatării, dacă a fost stabilită o dată, însă o astfel de întâlnire ar reprezenta un reper major în relația Liban–Israel. Separat, ministrul israelian al apărării a spus vineri că trupele israeliene vor continua să demoleze locuințe din sudul Libanului despre care Israelul afirmă că erau folosite de Hezbollah. Aoun a declarat că este pregătit să „poarte întreaga responsabilitate” pentru aceste opțiuni și să facă „tot ce este necesar” pentru „a-și elibera pământul” și „a-și proteja poporul”. [...]

Pakistan a cerut SUA și Iranului să mențină încetarea focului , după ce discuțiile dintre cele două părți s-au încheiat fără un acord, un semnal că riscul de reluare a ostilităților rămâne ridicat și poate complica stabilitatea regională. Informația este relatată de Al Jazeera . Ministrul pakistanez de Externe, Ishaq Dar , a insistat că SUA și Iran „trebuie să respecte” un acord de încetare a focului, în contextul în care negocierile menite să pună capăt războiului s-au terminat fără o înțelegere. Potrivit materialului, discuțiile au avut loc la Islamabad și s-au încheiat fără un acord. Al Jazeera nu oferă, în acest format, detalii despre conținutul negocierilor sau despre pașii următori. [...]

Casa Albă a evitat un discurs televizat al lui Donald Trump despre încetarea focului cu Iranul, pe fondul incertitudinilor din acord , potrivit reuters.com . Decizia indică o prudență de comunicare într-un moment în care administrația americană încearcă să proiecteze încredere în înțelegere, deși detaliile rămân neclare, iar miza economică este majoră: Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu efecte severe asupra aprovizionării globale cu energie. Oficiali americani citați de Reuters spun că unii consilieri s-au temut că un mesaj în prime-time ar fi „vândut” prea mult un acord încă fragil. În paralel, Casa Albă a transmis într-un comunicat că discuțiile „nu au ajuns la nivelul” președintelui și a calificat informația drept „știri false”, susținând că subiectul nu a fost discutat cu Trump. De ce contează: riscul de piață rămâne, deși loviturile aeriene s-au oprit Încetarea focului a oprit loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, însă nu a pus capăt blocadei Strâmtorii Hormuz, descrisă în material ca provocând „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale cu energie. Pentru piețe, mesajul este că reducerea tensiunilor militare nu s-a tradus încă într-o normalizare a fluxurilor energetice, iar pârghia Teheranului asupra rutei rămâne intactă. Reuters notează că, vineri, strâmtoarea era în continuare închisă, iar Israelul a schimbat focuri cu Hezbollah în Liban, un conflict paralel pe care SUA și Iranul l-au descris, fiecare, drept încălcări ale acordului, chiar înaintea primelor discuții de pace. Ce se știe despre decizia de comunicare și ce urmează Potrivit sursei, Trump a anunțat încetarea focului printr-o postare pe rețele sociale, cu doar câteva ore înainte de un termen-limită de marți seara, după ce amenințase că va „distruge întreaga civilizație” a Iranului. Reuters descrie schimbarea de poziție drept una dintre cele mai bruște răsturnări de situație din timpul unui război făcute de un președinte american. În weekend urmează negocieri la nivel înalt în Islamabad, programate să înceapă sâmbătă, delegația SUA fiind condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a spus vineri că SUA sunt dispuse să negocieze cu bună-credință, dar a avertizat că, dacă partea iraniană „încearcă să ne joace”, echipa americană nu va fi receptivă. Context: lipsa de încredere și pârghia Hormuz complică o pace durabilă Analiști citați în material avertizează că există puțină încredere între părți, iar retorica dură a lui Trump ar putea îngreuna diplomația. În plus, Reuters consemnează evaluări potrivit cărora Iranul, deși slăbit militar, ar putea rămâne o problemă pe termen lung pentru Washington, inclusiv prin capacitatea demonstrată de a închide Strâmtoarea Hormuz — un instrument cu impact direct asupra piețelor energetice globale și rivalilor din Golf. [...]

Delegațiile Rusiei și Ucrainei au avut o întâlnire privată de două ore , imediat după discuțiile trilaterale de la Geneva cu Statele Unite, relatează Știrile ProTV . Confirmarea a venit de la șeful echipei ruse de negociatori, Vladimir Medinski , după încheierea rundei de miercuri. Medinski a descris a treia rundă de negocieri cu Ucraina și SUA drept „dificilă”, dar „profesională”. Tot miercuri, secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Rusia rămâne interesată de continuarea relațiilor comerciale și economice cu Washingtonul, potrivit agenției de știri Baha, citată de publicație. „Negocierile s-au desfăşurat timp de două zile. Ele au durat foarte mult timp ieri (marţi), în diverse formate, şi aproximativ două ore azi (miercuri)”, a declarat unor jurnalişti din presa rusă de stat şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski. Pe partea ucraineană, șeful delegației, Rustem Umerov, a anunțat la finalul întâlnirilor de la Geneva că discuțiile au dus la „progrese”, fără a oferi detalii. În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis că pozițiile Kievului și Moscovei rămân diferite în puncte-cheie, în special pe teme „sensibile” precum teritoriile și Centrala Nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, notează News.ro, citând AFP. Negocierile au fost împărțite în două grupuri de lucru: unul pentru aspectele politice ale soluționării conflictului și altul pentru aspectele militare. Zelenski a spus că, pe componenta militară, părțile ar fi ajuns la un acord asupra „aproape tuturor punctelor” privind implementarea și monitorizarea unei eventuale încetări a focului, cu participarea americanilor, dar a subliniat că o astfel de încetare a focului ar necesita, în prealabil, o „voință politică” comună, care „pare să fie departe de a exista”. [...]