Firmele cu investiții din fonduri europene reclamă controale ANAF care exclud granturile din scutirea pentru profitul reinvestit - Camera Consultanților Fiscali cere interpretare unitară, dar nu există încă o soluție oficială

Firme care au investit cu fonduri europene reclamă că riscă impuneri retroactive de milioane de lei , după controale în care inspectorii ar exclude din facilitatea pentru „profitul reinvestit” partea finanțată din granturi, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: aceeași investiție poate ajunge tratată diferit, în funcție de interpretarea aplicată la control. Disputa vizează modul de aplicare a art. 22 din Codul fiscal , care reglementează scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Conform prevederilor citate, profitul investit în anumite echipamente și programe informatice poate beneficia de scutire, iar normele arată că valoarea profitului reinvestit se determină fără a lua în considerare sursa de finanțare a activelor. Ce reclamă companiile: „tăierea” facilității pentru partea finanțată din granturi Contribuabilii susțin că, în cadrul unor controale, inspectorii fiscali ar împărți investițiile în funcție de proveniența fondurilor și ar elimina de la facilitate partea finanțată prin granturi europene. Consecința invocată de firme este emiterea de obligații fiscale suplimentare pentru perioade anterioare, inclusiv decizii de impunere „de ordinul milioanelor de lei”. În plus, companiile spun că în trecut ar fi primit răspunsuri de la autoritățile fiscale potrivit cărora facilitatea se aplică indiferent de sursa finanțării investiției. Costul suplimentar: dobânzi și penalități peste debitul principal Pe lângă sumele stabilite la control, firmele ar trebui să suporte și accesorii (dobânzi și penalități) calculate pentru perioadele verificate. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că, în unele cazuri, aceste accesorii ajung să reprezinte o parte semnificativă din debitul principal. Cerere de clarificare și acuzații de practici neunitare Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat în ianuarie 2026 Ministerul Finanțelor și ANAF, invocând „multiple verificări fiscale derulate la nivel național”, „numeroase sesizări primite de la membri” și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. Potrivit sursei citate de Mediafax, documentul ar include și opinii contrare între structurile de asistență ale ANAF și Direcția de legislație din Ministerul Finanțelor, precum și între acestea și organele de control. CCF a cerut clarificarea urgentă și implicarea Comisiei Fiscale Centrale, mecanism creat prin OMF 1059/2021 pentru divergențe de interpretare. Camera a transmis ulterior o nouă solicitare, însă până la momentul relatării nu ar fi fost publicată o soluție oficială care să impună o interpretare unitară la nivelul ANAF. La finalul lunii ianuarie 2026, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că a dispus întreruperea controalelor până la clarificarea situației, însă reprezentanții mediului de afaceri susțin că decizii de impunere ar fi continuat să fie emise și după această declarație. Ce urmează: contestații în instanță și risc de presiune suplimentară în economie În contextul în care datele Registrului Comerțului indică o creștere a numărului de insolvențe, dizolvări și radieri în ultimii ani, organizațiile avertizează că incertitudinea privind aplicarea facilităților fiscale poate pune presiune suplimentară pe companiile care au investit cu sprijin european. Firmele afectate afirmă că vor contesta în instanță deciziile de impunere și că vor folosi toate căile legale pentru a clarifica modul de aplicare a legislației fiscale în acest domeniu. [...]