Știri
Tag: imprumuturi de stat

Dobânzile la împrumuturile statului în lei pe termen lung au coborât în jurul valorii de 6,30%, cel mai mic cost de finanțare din ultimii doi ani , iar reducerea ar însemna economii de aproximativ 20 de milioane de lei pe an pentru fiecare miliard de lei împrumutat, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Potrivit Digi24 , la scadența de 10 ani dobânda este cu două puncte procentuale sub maximul atins în mai 2025, când statul se împrumuta la circa 8,35%. Nazare afirmă că, la volumele mari de finanțare ale statului, o astfel de scădere se traduce în economii consistente pentru buget, care pot fi redirecționate către cheltuieli prioritare. Ministrul a amintit că la prima rectificare bugetară din 2025, 12 miliarde de lei au fost alocate exclusiv plății dobânzilor, sumă pe care o consideră „enormă” și care, în opinia sa, ar fi putut fi folosită pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație. Potrivit ministrului, în 2025 cheltuielile cu dobânzile au însumat aproximativ 50,5 miliarde de lei, iar scăderea actuală a randamentelor este un semnal că presiunea asupra bugetului poate fi redusă. El susține că fiecare punct procentual câștigat la dobânzile împrumuturilor în lei pe termen lung înseamnă resurse suplimentare pentru investiții și reflectă o încredere mai mare a investitorilor în modul de gestionare a finanțelor publice. Datele Băncii Naționale a României arată că Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 863 de milioane de lei de la bănci , printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală de 92 de luni, la un randament mediu de 6,28% pe an. [...]

Vom avea bugetul pe 2026 abia la jumătatea lunii februarie , ceea ce înseamnă că Guvernul va începe anul în regim de austeritate bugetară temporară, cu cheltuieli limitate la media lunară din 2025. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, aflat la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. Întârzierea are potențialul de a afecta finanțarea unor proiecte de investiții, cel puțin în primele două luni ale anului. Potrivit lui Nanu, planul de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 miliarde de lei, în funcție de un deficit bugetar care va fi stabilit între 6% și 6,5% din PIB. Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor proveni din împrumuturi interne , iar componenta de retail (emisiuni pentru populație) se va menține la un nivel record de 48,5 miliarde de lei, la fel ca în 2025. În ceea ce privește împrumuturile externe, planul include atragerea a 21 miliarde de euro, structura fiind următoarea: 6,5 miliarde euro – de la Comisia Europeană 1,5 miliarde euro – de la Banca Mondială și BEI 10 miliarde euro – prin eurobonduri 3 miliarde euro – vor fi folosiți pentru rambursarea unor emisiuni ajunse la maturitate Comparativ cu 2025, se estimează o scădere semnificativă a emisiunilor de eurobonduri , de la 16 miliarde euro la 10 miliarde euro. Această reducere vizează îmbunătățirea condițiilor de finanțare externe prin scăderea curbei randamentelor și a spreadurilor. Nanu mai subliniază că, pe termen mediu, creșterea absorbției fondurilor europene este esențială pentru a reduce presiunile asupra necesarului de finanțare a deficitului. Se așteaptă ca, pe măsură ce reformele fiscale vor da rezultate, componenta internă de împrumuturi să crească. Deși ținta de deficit pentru 2026 prevede o îmbunătățire față de anii anteriori – de la 8,4% în 2025 și 9,3% în 2024 – România va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație obligă Guvernul la o politică fiscală atent calibrată, într-un context economic intern și internațional incert. Tabel – Comparativ plan de finanțare 2025 vs. 2026: Indicator 2025 2026 (estimare) Deficit bugetar (% PIB) 8,4% 6 – 6,5% Finanțare totală (mld. lei) – 265 – 275 Împrumuturi interne (mld. lei) – 160 – 170 Retail (mld. lei) 48,5 48,5 Împrumuturi externe (mld. euro) 21 21 Eurobonduri (mld. euro) 16 10 Observație: În lipsa bugetului aprobat, administrația publică va putea aloca fonduri doar în limita unei douăsprezece din cheltuielile anuale din anul anterior, ceea ce afectează în special proiectele de investiții cu execuție rapidă. [...]