MApN semnează contracte de circa 6 miliarde de euro prin programul SAFE - 298 de blindate Rheinmetall, nave la Mangalia și sisteme anti-dronă

România a semnat contracte de înzestrare de 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) în cadrul programului european SAFE, mizând pe vehicule de luptă, capabilități anti-dronă și nave care ar urma să fie construite în țară, potrivit Libertatea . Miza economică imediată este volumul de cheltuieli publice angajate și distribuția lor între furnizori, inclusiv prin entități locale, într-un calendar strâns legat de accesarea finanțării europene. Ce cumpără MApN: vehicule, nave și sisteme anti-dronă Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță șapte contracte semnate „chiar înainte de termenul limită” din 30 mai 2026, cu grupul german Rheinmetall , în cadrul SAFE (Security Action For Europe), un program european dedicat achizițiilor militare. Principalele componente ale pachetului: 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate , furnizate de Rheinmetall Automecanica SRL din Mediaș, în valoare de 3,337 miliarde euro , fără TVA. Două nave de patrulare și două vedete de scafandri , care ar urma să fie construite la Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai , prin contracte cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems, în valoare totală de 920 milioane euro . Sisteme avansate anti-dronă , în valoare de 982 milioane euro , fără TVA, incluzând SKYNEX, SKYRANGER 35 și Millenium (Rheinmetall Italia S.p.A. ar urma să livreze șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 cu 24 de baterii și două sisteme Millenium). Muniție de calibru 35 mm AHEAD , în valoare de 449,75 milioane euro , fără TVA, furnizată de Rheinmetall Waffe Munition GmBH. MApN precizează că acest contract de muniție include 401.760 de lovituri calibru 35 mm AHEAD , proiectul având ca obiectiv asigurarea stocurilor pentru combaterea țintelor aeriene, inclusiv a dronelor. Context: SAFE și planul de înzestrare 2026–2030 În cadrul SAFE, MApN vizează 21 de proiecte de înzestrare , cu o valoare estimată de 9,6 miliarde euro . Dintre acestea, 10 ar urma să fie realizate în colaborare cu alte state membre UE, iar 11 sunt achiziții individuale ale României. Pentru 16 proiecte , evaluate la 8,33 miliarde euro , Parlamentul a aprobat finanțarea la finalul lunii aprilie 2026. În listă apare și achiziția estimată la aproximativ 700 milioane euro pentru 231 de sisteme și 934 de rachete Mistral , pentru care aprobarea ar fi fost obținută anterior, conform informațiilor din articol. De unde vin banii: împrumutul SAFE și calendarul de accesare Comisia Europeană a semnat pe 20 mai 2026 un acord de împrumut cu România în cadrul SAFE, care oferă acces la 16,68 miliarde euro (a doua cea mai mare alocare din UE după Polonia). Potrivit articolului, planul transmis de România către Comisia Europeană prevede 4,2 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură rutieră de interes național, iar restul pentru înzestrare militară și infrastructură de apărare. Acordul ar include condiții precum rambursare pe 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani , iar prima tranșă – echivalentul a 15% din suma totală (aprox. 2,5 miliarde euro ) – ar putea fi accesată în octombrie 2026 , conform sursei. „Tocmai ce am semnat al 4-lea acord de împrumut SAFE – cu România! SAFE demonstrează angajamentul nostru pe termen lung pentru securitatea Europei, în special a flancului estic”, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, citat în articol. De ce contează: efectul bugetar și componenta industrială locală Dincolo de dimensiunea militară, pachetul de contracte are un impact economic prin: angajamente bugetare de ordinul miliardelor de euro (aprox. zeci de miliarde de lei) într-un interval scurt; componenta de producție/livrare prin entități din România (Mediaș) și construcții navale la Mangalia , ceea ce poate influența încărcarea capacităților industriale și lanțurile de furnizori; dependența de calendarul SAFE , inclusiv accesarea tranșelor de finanțare începând cu toamna lui 2026, așa cum este prezentat în articol. În același timp, materialul notează că directorul ROMARM susține că industria de apărare nu ar fi fost consultată pentru programul SAFE, fără a detalia în ce măsură acest lucru schimbă structura contractelor deja semnate. [...]