Blocul Național Sindical cere președintelui Nicușor Dan să ducă în CSAT contractul de gaze Neptun Deep la 48,752 euro/MWh - sindicatele avertizează asupra riscului de pierderi bugetare și scumpiri în economie

Blocul Național Sindical cere o analiză în CSAT a impactului bugetar și în facturi al achiziției de gaze la 48,752 euro/MWh , după ce statul român a legiferat cumpărarea, în perioada 2027–2034, a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze din proiectul Neptun Deep la acest preț, potrivit Economedia . Confederația sindicală i-a solicitat președintelui Nicușor Dan să inițieze în Consiliul Suprem de Apărare a Țării o dezbatere privind securitatea energetică, în care să fie implicate instituțiile cu atribuții în domeniu, inclusiv Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Consiliul Concurenței. Ce prevede decizia: volum, perioadă, cost total BNS arată că președintele a promulgat Legea nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare, care vizează achiziția a 49,9 milioane MWh de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, „în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro (aprox. 12,2 miliarde lei)”. Conform actului normativ, în intervalul 2027–2034 statul român va cumpăra gaze la 48,752 euro/MWh de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării din perimetrul Neptun Deep. În scrisoarea deschisă, BNS subliniază că România ar avea în perimetrul offshore aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, din care jumătate se află în exploatarea Romgaz, și susține că decizia poate avea efecte pe termen lung asupra bugetului, facturilor și competitivității economiei. De ce spune BNS că riscul e dublu: pierderi bugetare sau scumpiri în lanț Confederația descrie două scenarii cu efecte majore: Dacă prețul pieței libere va fi sub 48,752 euro/MWh , statul ar cumpăra mai scump decât piața și ar putea fi nevoit să valorifice ulterior gazul într-un context de preț mai mic, diferența putând deveni o pierdere suportată, în final, din bani publici. Dacă prețul se transferă în economie , costul suplimentar ar ajunge în prețurile plătite de consumatori și în costurile industriei. BNS compară prețul din lege cu alte repere menționate în analiză: 48,752 euro/MWh ar echivala cu circa 256 lei/MWh, peste nivelul prețului reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică. De asemenea, sindicatele indică o comparație cu „un preț de 22,8 euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație)”, raportat la care ar rezulta o creștere de 113%. În ceea ce privește energia electrică produsă pe gaze, BNS susține că majorarea costului combustibilului se transmite în prețul energiei: pentru 1 MWh de electricitate s-ar consuma 2,5 MWh de gaze, ceea ce ar duce la un cost de „peste 120 de euro” pentru 1 MWh de energie electrică, iar la consumatorul final prețul ar putea depăși 180 euro/MWh după adăugarea tarifelor și taxelor menționate (transport, distribuție, accize, TVA și certificate de emisii de carbon). Totodată, analiza invocă o creștere de peste 100% a facturilor la căldură pentru populația racordată la sistemele centralizate, pe motiv că gazele ar intra în centralele pe cogenerare la un preț dublu față de cel existent. Ce întrebări pune BNS și ce urmează BNS cere ca autoritățile să prezinte analize de impact privind efectele asupra facturilor la gaze și energie electrică, asupra inflației, competitivității industriei și asupra bugetului de stat, precum și măsuri pentru a evita scumpiri în facturi. Între întrebările punctuale adresate se află: care va fi impactul prețului de 48,752 euro/MWh asupra facturii finale a consumatorilor casnici în 2027–2034; ce se întâmplă cu bugetul de stat și cu prețul energiei electrice dacă prețul de piață al gazului va fi sub cel din lege; care este pierderea potențială pentru stat și impactul asupra investițiilor; de ce România ar cumpăra gaze de la OMV Petrom, în condițiile în care Romgaz (companie de stat) deține jumătate din gazele ce vor fi exploatate în Neptun Deep; de ce a fost ales prețul de 48,752 euro/MWh, în condițiile în care BNS menționează estimări pentru 2027 la bursa TTF din Olanda de 45 euro/MWh. Solicitarea către CSAT vizează, în esență, o evaluare instituțională a unei decizii cu efecte bugetare și de preț pe termen lung; în material nu este precizat dacă Administrația Prezidențială a răspuns sau dacă o astfel de dezbatere a fost programată. [...]