Ministerul Economiei din Germania pregătește tăierea prognozei de creștere pentru 2026 la 0,5% - insolvențele companiilor au urcat în T1 la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani

Germania se îndreaptă spre încă un an de creștere anemică, iar valul de insolvențe urcă presiunea pe companii , după ce guvernul de la Berlin este pe cale să reducă din nou prognoza de creștere pentru 2026, pe fondul războiului din Iran și al scumpirii energiei, potrivit Ziarul Financiar . În paralel, insolvențele companiilor germane au ajuns în primul trimestru la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani, peste nivelurile din criza financiară globală din 2009, conform Financial Times. Ministerul Economiei din Germania a avertizat că economia „și-a pierdut vizibil din ritm” în primul trimestru, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Reducerea prognozei ar coborî estimarea de creștere pentru 2026 de la 1% la 0,5% și ar însemna al patrulea an consecutiv de stagnare de facto. De ce contează: insolvențele și energia apasă simultan pe economie În scenariul descris, creșterea de 0,5% din 2026 ar urma să fie susținută în principal de cheltuielile publice, în timp ce investițiile private, exporturile și consumul intern sunt așteptate să stagneze. Cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Germania va resimți efectele războiului SUA cu Iranul „mult timp de acum înainte” și a anunțat un pachet de măsuri de 1,6 miliarde de euro (aprox. 8,4 miliarde lei) pentru a reduce impactul prețurilor mai mari la combustibili. Jörg Krämer, economist-șef al Commerzbank, spune că devine „din ce în ce mai probabil” ca 2026 să fie „încă un an pierdut” pentru creștere și estimează o creștere de numai 0,3% în acest an, față de 0,4% în 2025, adăugând că este „o creștere aproape de zero”. Probleme structurale peste șocul energetic Dincolo de scumpirea energiei, economia germană se confruntă cu o forță de muncă în scădere, productivitate slabă și birocrație care apasă companiile, iar costurile ridicate ale energiei agravează situația, mai ales în industrie. Clemens Fuest, președintele institutului Ifo, avertizează că „stagnarea este noua normalitate” și că revenirea creșterii nu mai poate fi tratată ca un lucru garantat. Înainte de izbucnirea războiului din Iran, planul guvernului german de a cheltui aproximativ 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru infrastructură și apărare era văzut ca un posibil motor de relansare. Totuși, economiștii Goldman Sachs estimează că majorarea cheltuielilor publice va adăuga doar 0,5 puncte procentuale la PIB în acest an. Industria și piața muncii, sub presiune Datele Bundesbank arată că producția din sectoarele chimic și farmaceutic a coborât la niveluri comparabile cu cele de la sfârșitul lui 2004, pe fondul unui șoc energetic care se suprapune peste incertitudinea geopolitică. Henrik Meincke, economist-șef al Asociației Industriei Chimice din Germania, spune că firmele „închid deja unități de producție”, invocând utilizarea redusă a capacităților și presiuni ridicate asupra marjelor. Presiunile se văd și în piața muncii: șomajul continuă să crească de aproape patru ani, cu doar cinci luni în care numărul șomerilor nu a crescut, iar față de perioada de dinaintea pandemiei numărul șomerilor este acum cu 30% mai mare. Există și voci mai puțin pesimiste: Christian Schulz, economist-șef al Allianz Global Investors, consideră că, dacă guvernul reușește să implementeze pachetul fiscal, amploarea stimulului ar putea susține consumul și piața muncii. Până atunci, însă, tabloul rămâne dominat de dependența de cheltuielile publice pentru a compensa șocul energetic, slăbiciunea industrială și incertitudinea geopolitică. [...]