Comisia Europeană pregătește reguli pentru a transforma gunoiul de grajd și deșeurile agricole în îngrășăminte - Bruxelles-ul evită măsuri rapide, pe fondul scumpirii fertilizanților cu circa 70% față de 2024

Comisia Europeană pregătește schimbări de reguli pentru a crește folosirea gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole ca îngrășăminte , într-un efort de a reduce dependența UE de fertilizanții produși cu gaze importate și de a limita presiunea asupra prețurilor la alimente, potrivit HotNews , care citează o analiză Politico . Planul de „consolidare a aprovizionării Europei”, care ar urma să fie prezentat marți, vine pe fondul crizei îngrășămintelor declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz . În acest context, analiștii anticipează noi creșteri ale prețurilor alimentelor, alimentate de scumpirea îngrășămintelor și de lipsa, deocamdată, a unui plan de pace între SUA și Iran care să ducă la redeschiderea strâmtorii. De ce contează: îngrășămintele s-au scumpit, iar costurile se transferă în mâncare Europa își produce cea mai mare parte a fertilizanților folosind gaze importate. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au tensionat, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024, potrivit informațiilor citate. Politico avertizează că documentul, în forma văzută de publicație, oferă prea puține soluții care să-i ajute „din această toamnă” pe fermierii afectați de explozia costurilor sau să-i protejeze pe consumatori de o „bombă cu ceas” a prețurilor, preconizată pentru anul viitor. Ce măsuri are în vedere Bruxelles-ul: reciclarea gunoiului de grajd și a „digestatului” În lipsa unor intervenții rapide, Bruxelles-ul mizează pe instrumente pe termen lung, care pot avea nevoie de ani pentru a produce efecte. Direcția principală este un traseu de reglementare menit să reducă dependența de îngrășăminte derivate din combustibili fosili importați. Concret, planul ar urma să modifice mai multe reguli existente, inclusiv prevederi din Directiva UE privind nitrații. Acestea permit deja, în anumite regiuni unde poluarea apei este o problemă, utilizarea azotului extras din gunoi de grajd astfel încât fermierii să poată depăși limitele impuse în mod normal de UE. Extinderea vizată ar include și „digestatul” – produs secundar rezultat din producția de biogaz, obținut prin descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice. Reacția fermierilor și a eurodeputaților: cer măsuri rapide, nu doar „foi de parcurs” Nemulțumirea principală a sectorului agricol este că planul nu răspunde suficient de repede la creșterea costurilor. Veronika Vrecionová, care conduce Comisia pentru agricultură din Parlamentul European, spune că fermierii așteptau măsuri mai ferme: „Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiuni, nu de intenții.” Un mesaj similar vine de la organizațiile agricole. José María Castilla, reprezentant al ASAJA (cea mai mare organizație a fermierilor din Spania), avertizează că problema depășește nivelul prețurilor: „Actuala criză nu este doar despre prețuri, ci și despre autonomie strategică, securitate alimentară și supraviețuirea agriculturii europene.” În același timp, există și rezerve privind limitele soluției bazate pe gunoi de grajd. Eurodeputatul Herbert Dorfmann (Comisia AGRI) susține că acesta poate fi parte din răspuns, dar nu poate înlocui fertilizanții pe bază de uree și azot: „Gunoiul de grajd poate contribui, dar nu poate înlocui niciodată fertilizanții pe bază de uree și pe bază de azot.” Dinspre zona ecologistă, eurodeputatul austriac Thomas Waitz consideră că executivul european nu merge suficient de departe în reducerea dependenței de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili: „Continuăm să vorbim despre crize – energetică, alimentară, geopolitică – dar ignorăm cauza principală: dependența noastră de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili.” Ce urmează Documentul Comisiei ar urma să fie prezentat marți, însă, potrivit informațiilor citate de Politico, accentul rămâne pe schimbări de reglementare cu efecte lente, în timp ce presiunea pe costurile fermierilor și riscul de scumpiri la alimente sunt descrise ca fiind imediate. [...]