Studiu Salvați Copiii - Doar 5% dintre copii ar spune unui adult ce trăiesc online

Doar 5% dintre copii ar spune unui adult ce trăiesc pe internet , potrivit Euronews România , care citează un studiu realizat de organizația Salvați Copiii . Datele indică o ruptură între experiențele online ale copiilor și capacitatea lor de a cere sprijin, într-un context în care mediul digital le influențează direct comportamentul, relațiile și percepția asupra riscului. Studiul arată că expunerea la comportamente agresive este frecventă: 68% dintre copii spun că au fost martori online la situații în care cineva a fost umilit sau amenințat. În paralel, șapte din zece copii petrec cel puțin trei ore pe zi online, interval în care întâlnesc conținut și stimuli care pot normaliza agresivitatea, pot încuraja imitarea unor comportamente riscante și pot muta conflictele din școală în spațiul digital, unde escaladarea e mai rapidă și mai greu de observat de adulți. Un element central pentru felul în care internetul modelează comportamentul copiilor este accesul la publicitate și conținut nepotrivit vârstei, inclusiv reclame la jocuri de noroc, nicotină sau produse de slăbit. În plus, controlul parental apare ca fiind limitat, iar copiii declară că își pot ascunde activitatea online, ceea ce reduce șansele ca părinții să intervină la timp în cazuri de hărțuire, manipulare sau expunere la conținut dăunător. „Remarcăm că controlul parental este marginal, pentru că, dacă ne uităm la răspunsurile date de copii, obervăm că pot ocoli atenția adultului pe internet sau își pot ascunde activitatea online." În acest tablou, studiul și declarațiile din material conturează câteva efecte concrete ale internetului asupra comportamentului copiilor, așa cum reies din exemplele și cifrele prezentate: creșterea expunerii la hărțuire și umilire online (68% au asistat la astfel de situații); contactarea de către persoane necunoscute (unul din doi copii spune că a fost contactat de un străin pe internet); întâlnirea repetată cu reclame și mesaje comerciale pentru produse sau obiceiuri cu risc (jocuri de noroc, nicotină, produse de slăbit); tendința de a nu apela la adulți, deși apar situații problematice (doar 5% ar povesti unui adult ce trăiesc online). Pe zona de răspuns instituțional, reprezentanții ANCOM vorbesc despre nevoia de resurse pentru educație digitală pe termen mediu și lung, astfel încât atât copiii, cât și părinții să poată folosi „sisteme care deja sunt aici ca să rămână”. În același timp, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului indică faptul că cei mici evită, în mod uzual, apelurile telefonice și preferă comunicarea în scris, mai ales când își pot păstra identitatea ascunsă. O măsură anunțată pentru perioada următoare vizează adaptarea canalelor de sprijin la comportamentul digital al copiilor: din 2027, Telefonul Copilului ar urma să includă un chatbot în cinci limbi, pentru solicitarea de ajutor prin mesaje. Separat, Salvați Copiii leagă riscurile online și de presiuni/strategii de manipulare care pot duce la distribuirea de imagini intime: organizația spune că, în 2025, a primit „peste 50 de mii” de atenționări, dintre care 84% au vizat fotografii cu conotații sexuale realizate de copii „sub imperiul unei manipulări”. [...]