Expertul Hari Bucur-Marcu contestă evaluarea Oanei Țoiu despre dronele doborâte în România - spune că nu există dovezi că incursiunile au fost deliberate și că Articolul 4 NATO nu e justificat acum

Interpretarea doborârii a două drone ca „tipar” ridică miza politică, dar fără probe de intenție nu schimbă automat cadrul de reacție al României în NATO , avertizează analistul Hari Bucur-Marcu, într-o evaluare prezentată de Adevărul , după declarațiile făcute de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu. Oana Țoiu a susținut, într-un mesaj public pe platforma X, că „două incursiuni în 48 de ore” nu ar fi o întâmplare, ci „un tipar”, indicând o succesiune de evenimente care ar cere un răspuns consecvent: detectare, interceptare, protecția populației și informarea aliaților. Potrivit acesteia, a doua dronă a fost interceptată și distrusă în zona Deltei Dunării , la aproximativ 10 km vest de Sfântu Gheorghe, iar despre incidentul anterior a menționat confirmarea Parchetului General că drona doborâtă în apropiere de Padina era de tip Shahed. Ce contestă expertul: intenția și „tiparul” de agresiune Hari Bucur-Marcu respinge ideea că ar exista, în acest moment, dovezi care să indice pătrunderi deliberate în spațiul aerian românesc și spune că astfel de incidente pot apărea și în timp de pace, din cauze precum defecțiuni tehnice sau testarea capacității de observare și reacție a radarelor. „Nu cunosc temeiul afirmațiilor doamnei Oana Țoiu atunci când sugerează că atacurile au fost intenționate, însă, după cunoștințele mele în domeniul militar, nu este cazul.” În aceeași logică, expertul afirmă că România nu se află într-o situație comparabilă cu demonstrațiile de forță ale Rusiei dinainte de 24 februarie 2022. Implicația practică: de ce Articolul 4 nu se justifică „automat” Analistul leagă discuția despre invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat se declară îngrijorat de securitatea sa) de necesitatea unor „motive întemeiate” și „elemente clare”. În lipsa unor probe privind caracterul deliberat al incursiunilor cu drone, el consideră că nu există, deocamdată, baza pentru o astfel de solicitare. Totodată, Bucur-Marcu amintește diferența de fond față de Articolul 5 (apărarea colectivă): chiar și în cazul unei agresiuni demonstrate, reacția NATO nu este „automată”, fiind decisă prin consens. Critica de fond: comunicarea publică și riscul de escaladare psihologică Expertul critică modul în care autoritățile comunică public despre incidente, susținând că lipsa de informații „corecte și complete” alimentează speculațiile și incertitudinea. În evaluarea sa, miza principală nu ar fi un atac direct imediat, ci un „război psihologic”, în care percepțiile și reacțiile publice contează. În acest context, el spune că autoritățile ar trebui să combată dezinformarea prin transparență privind anchetele, nu prin mesaje care pot amplifica temerile fără a prezenta probe. Linkuri menționate în materialul sursă: Mesajul Oanei Țoiu pe X și detalii despre evenimente: Adevărul Context despre pilotul de F-16 care a doborât două drone: Adevărul Reacția AUR după doborârea dronelor: Adevărul [...]