Politică20 iun. 2026
Adrian Veștea critică convocarea Congresului PNL pe 21 iunie - acuză graba și riscul de concentrare a puterii în jurul lui Ilie Bolojan
Prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acuză o tentativă de concentrare a puterii în partid și susține că grăbirea Congresului PNL pentru duminică ar reduce spațiul de dezbatere internă și ar putea amplifica instabilitatea politică, cu efecte indirecte asupra unor dosare sensibile pentru România, potrivit news.ro . Veștea, prezentat de sursă drept „premierul desemnat de Nicușor Dan să formeze Guvernul”, spune că în locul unui Congres „la sfârșitul săptămânii viitoare (28 iunie)” ar fi împinsă o organizare „pripită” duminică, 21 iunie, „pe repede înainte și fără timpul necesar unei dezbateri reale”. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că, prin această abordare, partidul „riscă să își piardă propria identitate”. Două mize invocate: puterea în partid și învestirea Guvernului Veștea afirmă că vede două obiective ale demersului, pe care îl numește „profund neliberal”: „Concentrarea unei puteri fără precedent” în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , despre care spune că ar trebui ca „responsabilitatea” să fie împărțită, nu „adunată într-un singur loc”. Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care susține că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. În același context, Veștea leagă disputa internă de funcționarea executivului și de capacitatea României de a evita noi blocaje, menționând PNRR, SAFE și OCDE, dar și „atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică”. Statutul partidului, „modificat pentru două persoane” Veștea mai susține că ar exista intenția de a modifica statutul PNL „pentru două persoane”: pentru Bolojan, în sensul concentrării puterii, iar pentru el, în sensul unei excluderi, pe motiv că ar fi acceptat „să fie parte la o soluție” pentru a pune capăt unei crize care „îi afectează profund pe români”. În final, el afirmă că ar exista și o miză politică mai largă, respectiv ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit „ca instrument împotriva Președintelui României”, reiterând că a propus un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. [...]