Curtea de Apel București suspendă hotărârile PNL care au convocat Congresul din 21 iunie - instanța invocă nerespectarea statutului și efecte juridice care continuă după eveniment

Suspendarea hotărârilor de convocare a Congresului PNL produce efecte juridice și după eveniment , pentru că deciziile contestate au stat la baza adoptării unor hotărâri ulterioare ale Congresului, potrivit motivării Curții de Apel București prezentate de Digi24 . Instanța a analizat, în procedură de urgență, două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL care au fundamentat Congresul extraordinar din 21 iunie. Tribunalul București a decis inițial suspendarea temporară, iar Curtea de Apel București a menținut soluția. De ce contează: efectele nu se opresc la data Congresului În motivare, Curtea de Apel arată că efectele juridice ale hotărârilor nu se limitează la momentul desfășurării Congresului (21.06.2026), ci „se extind și ulterior acestui moment”, deoarece au stat la baza emiterii hotărârilor Congresului. „Suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului.” Cu alte cuvinte, instanța nu a „oprit” retroactiv Congresul, ci a vizat consecințele juridice care ar fi continuat să se producă în lipsa unei intervenții a judecătorilor. Ce hotărâri au fost analizate de judecători Judecătorii au avut în vedere două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL: Hotărârea nr. 01/2026 , prin care a fost convocat Congresul extraordinar din 21 iunie, cu 2.500 de delegați, și au fost stabilite comisia de organizare, precum și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor; Hotărârea nr. 02/2026 , prin care a fost aprobat proiectul de modificare a Statutului PNL, proiect ratificat la Congresul din 21 iunie. Acțiunea în instanță a fost deschisă de liberali din „gruparea Thuma”; printre cei menționați ca reclamanți se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu și Lucian Bode. Argumentul central: Consiliul Național nu putea decide schimbări de statut Curtea de Apel precizează că a verificat legalitatea și conformitatea statutara a deciziilor de convocare, nu „oportunitatea” politică a măsurilor. De asemenea, instanța notează că o decizie politică precum excluderea din partid urmează să fie analizată separat, într-un alt proces. „Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică.” În motivare se reține că statutul PNL în vigoare prevede că, la convocarea unui Congres extraordinar, hotărârea Consiliului Național trebuie să stabilească aspecte organizatorice , fără a viza modificarea structurii sau a sistemului de alegeri. Curtea indică faptul că art. 66 din statut nu ar fundamenta competența Consiliului Național de a decide instituirea sistemului de moțiuni, astfel cum s-a decis prin articole din Hotărârea nr. 01/2026, motiv pentru care prima instanță a reținut o potențială nerespectare a acestor dispoziții. Ce urmează în instanță Pe 20 august este programată judecarea unui alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan ), într-un dosar distinct privind suspendarea temporară a hotărârilor adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie, conform informațiilor din articol. [...]