Liderul comuniștilor din Rusia avertizează că Moscova ar putea fi următoarea țintă a SUA – temeri legate de strategia lui Donald Trump după războiul din Iran

Liderul comuniștilor ruși avertizează că Rusia ar putea deveni următoarea țintă a SUA , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, susținând că strategia Washingtonului vizează mai întâi China, apoi Moscova. Declarația a fost făcută de Gennadi Ziuganov , liderul Partidului Comuniștilor din Federația Rusă (KPRF), în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat din 11 martie, potrivit Digi24 . Politicianul rus a afirmat că actualul conflict din Orientul Mijlociu face parte dintr-un plan geopolitic mai amplu al Statelor Unite și a susținut că, după Iran, următoarea țintă ar putea fi Rusia. În intervenția sa, Ziuganov a declarat că Iranul „luptă acum pentru supraviețuire”, iar Moscova ar putea urma pe lista adversarilor Washingtonului. Potrivit liderului comunist, strategia atribuită președintelui american Donald Trump ar plasa China pe primul loc între adversarii geopolitici, Rusia pe al doilea și Iranul pe al treilea. În opinia sa, evoluțiile din Golful Persic ar demonstra o schimbare radicală a politicii americane, pe care a caracterizat-o drept agresivă și lipsită de principii. Critici la adresa campaniei militare Ziuganov a comentat și evoluția operațiunilor militare împotriva Iranului, afirmând că planul inițial al Statelor Unite nu ar fi fost realizat. El a susținut că Washingtonul ar fi mizat pe o victorie rapidă, însă conflictul s-a prelungit și a produs efecte grave în regiune. Potrivit acestuia, consecințele războiului includ: deteriorarea infrastructurii din statele din zona Golfului Persic; probleme legate de aprovizionarea cu apă și alimente; distrugerea instalațiilor de desalinizare; perturbarea activității economice în regiune. Politicianul rus a afirmat că zona Golfului Persic, pe care o descrie ca fiind prosperă în trecut, s-ar fi transformat într-o regiune afectată de incendii și dezastre. Contextul conflictului din Orientul Mijlociu Războiul dintre SUA, Israel și Iran a început pe 28 februarie 2026, cu obiectivul declarat de Washington de a distruge programul nuclear iranian. În urma unor lovituri aeriene israeliene, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și o parte a conducerii militare iraniene au fost uciși, potrivit informațiilor citate în presă. Teheranul a răspuns prin atacuri asupra Israelului și asupra unor baze militare americane din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale: traficul aerian din Orientul Mijlociu a fost perturbat, iar Strâmtoarea Ormuz — una dintre principalele rute ale comerțului mondial cu petrol — a fost blocată temporar. Impact economic global Escaladarea militară a afectat direct piețele energetice. Indicator Evoluție Preț petrol Brent creștere de aproape 25% Nivel actual peste 91 dolari/baril Efecte regionale reducerea producției și oprirea unor fabrici Creșterea prețurilor la petrol, gaze și combustibili s-a propagat rapid la nivel global, amplificând incertitudinea economică. Negocierile, încă blocate În acest moment, părțile implicate nu dau semne că ar începe negocieri rapide. Iranul condiționează reluarea dialogului de mai multe cerințe: garanții de neagresiune din partea SUA; plata unor despăgubiri pentru pagubele produse; dreptul de a continua ciclul complet al combustibilului nuclear. La rândul său, Donald Trump a declarat anterior că singurul acord acceptabil pentru Washington ar fi capitularea completă a Iranului , ceea ce menține blocat orice progres diplomatic. [...]