Agricultură01 iul. 2026
Ministerul Mediului schimbă regulile de protecție a pădurilor împotriva dăunătorilor - raportare în 24 de ore, localizare GPS și obligații anuale de raportare pentru ocoalele silvice
Noile norme MMAP obligă proprietarii și administratorii de păduri la raportări rapide și monitorizare digitalizată a dăunătorilor , după publicarea în Monitorul Oficial a ordinului care actualizează vechiul cadru din 2003, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare și control operațional: apar obligații și termene mai stricte, inclusiv pentru vegetația forestieră din afara fondului forestier național. Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) înlocuiește abordarea preponderent reactivă cu un management „proactiv, digitalizat”, bazat pe date biologice, ecologice și climatice, astfel încât evoluția factorilor dăunători să poată fi anticipată și controlată, conform comunicatului citat de agenție. „Trecem de la o abordare reactivă, la un management proactiv, digitalizat. Pe baza unor date biologice, ecologice, climatice etc. se poate anticipa evoluția unor factori dăunători și, astfel, se pot adopta măsuri specifice de control a acestora”, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Ce se schimbă în teren: termene, GPS, evaluare unitară Noile norme tehnice introduc reguli mai clare de monitorizare, raportare, prevenire și intervenție, în locul prevederilor Ordinului 454/2003. Printre schimbările enumerate în comunicat se află: raportare rapidă : apariția factorilor vătămători și efectele produse trebuie semnalate în maximum 24 de ore și urmărite periodic; localizare GPS : focarele și suprafețele afectate sunt identificate precis pentru intervenții mai eficiente; evaluare unitară a pagubelor : prin grade clare de infestare, infectare și vătămare; monitorizare dedicată pentru gândacii de scoarță : evidențe speciale, hărți și planuri tehnice de intervenție; adaptare la riscurile climatice : seceta, furtunile, zăpada, temperaturile extreme și speciile invazive sunt integrate în monitorizare și planificare; măsuri integrate de protecție : prevenirea și combaterea se fac diferențiat, prin metode silviculturale, biologice, mecanice și chimice; digitalizare și trasabilitate : formulare noi, raportări standardizate și un sistem informatic pentru gestionarea protecției pădurilor; definire mai riguroasă a factorilor vătămători : speciile protejate prin legislația europeană și națională nu mai sunt tratate ca „dăunători”. În plus, comunicatul precizează că semnalarea apariției sau evoluției factorilor vătămători este o acțiune formalizată: pădurarul titular de canton informează conducerea structurii silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice, iar semnalarea poate fi făcută și de restul personalului silvic în timpul altor activități în teren. Obligații de raportare anuală și calendarul către gărzile forestiere Reglementarea stabilește explicit obligații pentru proprietari și administratori, atât în fondul forestier național, cât și în vegetația forestieră din afara acestuia: aplicarea măsurilor de protecție pentru menținerea unei stări de sănătate corespunzătoare a culturilor și arboretelor. Calendarul de raportare anuală menționat în comunicat este: până la 15 februarie : ocoalele silvice transmit către gărzile forestiere raportul privind starea de sănătate a pădurilor; până la 15 martie : gărzile forestiere trimit mai departe, pentru fiecare județ arondat, raportul către Garda Forestieră Națională ; ulterior, Garda Forestieră Națională întocmește anual raportul privind starea pădurilor României. MMAP mai arată că prevederile normelor sunt detaliate într-un „Ghid privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor”. Context: presiunea climatică și extinderea riscurilor Comunicarea ministerului plasează schimbarea în contextul schimbărilor climatice, care amplifică fenomenele meteorologice extreme și riscul apariției unor specii invazive. În același timp, noile norme tratează atât factorii biotici (agenți fitopatogeni, organisme nevertebrate și vertebrate), cât și pe cei abiotici (vânt, depuneri de zăpadă/gheață, temperaturi extreme, secetă, inundații, poluare). Pentru sectorul silvic, efectul imediat este o creștere a cerințelor de conformare: termene scurte de raportare, localizare precisă a focarelor și standardizare a evaluărilor, cu accent pe trasabilitate și utilizarea unui sistem informatic. [...]