Field Sense Robotics accelerează robotul agricol autonom la peste 15 km/h - crește productivitatea și reduce dependența de service specializat

Field Sense Robotics își duce robotul autonom spre utilizare comercială printr-o creștere a vitezei la peste 15 km/h și printr-o mentenanță gândită să poată fi făcută în fermă , ceea ce poate reduce timpii morți și costurile totale de operare, potrivit Agronet . Platforma, aflată la a treia generație, pornește de la experiența modelului FSR 150, care se deplasa cu aproximativ 5 km/h. Noua versiune poate depăși 15 km/h, adică o viteză de peste trei ori mai mare, iar producătorul spune că a revizuit și masa utilajului, capacitatea de încărcare, manevrabilitatea și stabilitatea pe terenuri diferite. De ce contează viteza: productivitate și limitări economice Creșterea vitezei este relevantă direct pentru productivitatea zilnică. Un robot autonom poate lucra perioade lungi fără operator, însă dacă se deplasează lent, suprafața acoperită rămâne o limitare economică. În practică, capacitatea reală depinde de tipul lucrării, lățimea echipamentului, întoarcerile la capăt de parcelă și condițiile terenului, dar saltul de la 5 km/h la peste 15 km/h schimbă semnificativ potențialul de lucru pe zi. Mentenanță „în fermă”, fără specialiști: reducerea timpilor morți Un element central al noii generații este abordarea de service: platforma este proiectată astfel încât fermierii să poată face singuri lucrările de întreținere și să folosească piese disponibile, fără dependență permanentă de specialiști în robotică. Miza este economică: avantajul autonomiei se poate eroda rapid dacă orice defecțiune înseamnă oprirea utilajului și intervenția unei echipe specializate, mai ales pentru fermele aflate departe de centrele de service. Următorul pas: pulverizare punctuală și fertilizare țintită În prezent, utilizarea principală este pulverizarea continuă, însă compania pregătește trecerea la aplicarea punctuală a produselor, doar acolo unde există buruieni, pe baza unor modele de inteligență artificială antrenate cu imagini și înregistrări video. Același principiu ar urma să fie folosit și pentru fertilizare. Într-o etapă ulterioară sunt prevăzute camere RGB și NDVI pentru evaluarea stării culturilor; NDVI (indice de vegetație) folosește diferențele de reflectanță ale vegetației pentru a evidenția variații ale vigorii plantelor, utile la identificarea neuniformităților din parcelă. Context pentru România: accesul la tehnologie și amortizarea investiției Materialul plasează evoluția robotului în contextul adopției mai reduse a agriculturii de precizie în România. Conform datelor analizate de Agronet, în 2023 aproximativ 10–15% dintre exploatațiile din România foloseau tehnologii de agricultură de precizie, față de aproape 18% la nivelul UE, iar circa 7% dintre fermele europene utilizau robotică agricolă. În plus, structura fermelor rămâne o barieră: România avea aproximativ 2,86 milioane de exploatații care lucrau 12,55 milioane de hectare, cu o medie de 4,39 hectare pe exploatație, ceea ce face dificilă amortizarea achiziției individuale a unui robot autonom pentru multe ferme. În acest cadru, scăderea costurilor de operare și simplificarea întreținerii devin condiții-cheie pentru ca astfel de platforme să fie viabile economic. [...]