Kremlinul mizează pe paralizarea economică a Ucrainei și pe slăbirea sprijinului european - WSJ: celelalte două scenarii ale lui Putin devin greu de realizat

Rusia își joacă tot mai mult șansa de a slăbi Ucraina prin presiune economică și politică asupra Europei , după ce opțiunea unei victorii decisive pe front pare „aproape imposibilă”, potrivit unei analize preluate de Digi24 . În acest cadru, Kremlinul ar miza pe două direcții rămase: paralizarea economiei ucrainene și erodarea sprijinului european pentru Kiev, conform Wall Street Journal . Miza este una operațional-economică: dacă infrastructura critică a Ucrainei este degradată suficient prin atacuri repetate, costurile de funcționare ale statului cresc, iar dependența de finanțarea externă se adâncește. În paralel, Rusia încearcă să exploateze tensiunile politice din UE, într-un moment în care Europa este descrisă drept „cel mai important susținător” al Ucrainei. Două planuri rămase: economia Ucrainei și coeziunea Europei Analiza indică faptul că Vladimir Putin ar fi avut inițial patru posibile strategii pentru a câștiga războiul, însă două devin tot mai greu de realizat: colapsul armatei ucrainene și cedarea Kievului sub presiunea administrației Trump pentru acceptarea cerințelor Moscovei. În aceste condiții, Kremlinul ar fi rămas cu: paralizarea economică a Ucrainei , prin lovirea infrastructurii și a capacității de funcționare a statului; slăbirea sprijinului european , prin fragmentarea pozițiilor politice din state-cheie. În același timp, negocierile mediate de SUA, desfășurate recent la Abu Dhabi , sunt prezentate ca un semnal că Moscova urmărește în continuare obiectivele inițiale: „dezmembrarea și subjugarea Ucrainei” și „rescrierea ordinii” de securitate în Europa de după Războiul Rece. Presiune pe infrastructură, cu efect direct asupra economiei Pe teren, linia frontului este descrisă ca fiind „aproape nemișcată”, iar tentativele ruse de a încercui poziții ucrainene din Donețk (inclusiv în zona Sloviansk și Kramatorsk) ar fi eșuat. În schimb, Moscova și-a intensificat campania de bombardamente cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii critice. Sunt menționate explicit ținte precum: centrale electrice, depozite, porturi la Marea Neagră, poduri peste râul Nipru. Efectul urmărit este împingerea Ucrainei spre o criză de utilități (electricitate, apă, căldură) în prag de iarnă. Textul notează și o consecință financiară: dacă atacurile ar provoca o criză umanitară și ar „paraliza economia”, Ucraina ar putea deveni și mai dependentă de ajutorul financiar european pentru a acoperi costurile tot mai mari ale războiului. Factorul „dronelor” și fereastra de decizie din 2027 Un element operațional important este rolul dronelor: prezența dronelor ucrainene pe linia frontului este descrisă drept „copleșitoare”, ceea ce ar limita capacitatea Rusiei de a avansa, cu excepția perioadelor cu vreme proastă, când operațiunile cu drone sunt îngreunate. În privința unei posibile schimbări de strategie, mai mulți observatori citați în material indică faptul că Putin ar urma să decidă în funcție de evoluțiile din primele luni ale lui 2027, inclusiv rezultatele campaniei de atacuri și dinamica politică europeană. Pariul pe fisuri politice în UE și costul intern pentru Rusia Materialul indică faptul că Rusia urmărește fragmentarea sprijinului european, invocând exemple politice din Franța, Germania și Italia. În Franța, Marine Le Pen este menționată ca favorită în sondaje pentru prezidențialele din primăvara anului viitor și ar fi promis limitarea finanțării pentru Ucraina. În Germania, AfD este prezentat drept cel mai popular partid și ar pleda pentru reluarea livrărilor de gaze rusești, ceea ce ar inversa eforturile Berlinului de reducere a dependenței energetice. În Italia, sunt menționate partide, atât la guvernare, cât și în opoziție, care se opun ajutorului pentru Ucraina. Pe de altă parte, textul notează că resursele Rusiei nu sunt infinite : Kremlinul ar avea dificultăți tot mai mari în acoperirea deficitului financiar în creștere, iar cheltuielile militare ar consuma „o treime sau mai mult” din bugetul de stat. În acest context, o expertă citată descrie sistemul drept „extrem de instabil”. Ce urmează, potrivit materialului: Moscova ar putea ajusta strategia, dar fără a renunța complet la obiectivele sale, iar momentul de evaluare ar fi legat de începutul lui 2027 și de evoluțiile politice din Europa. [...]