Rusia extinde baze și cazărmi lângă Finlanda și Norvegia pentru a găzdui zeci de mii de militari - NATO răspunde prin activarea Forward Land Forces Finland, cu un batalion suedez de circa 600 de oameni

Rusia își extinde infrastructura militară lângă Finlanda și Norvegia pentru a putea găzdui zeci de mii de militari , un semnal că Moscova își pregătește opțiuni de desfășurare pe flancul nordic al NATO după războiul din Ucraina, potrivit unei analize TWZ . Investițiile în baze, cazărmi și depozite de muniții vin într-un moment în care Rusia este descrisă ca fiind „blocată” în Ucraina și cu pierderi ridicate, ceea ce limitează, pe termen scurt, capacitatea de a muta masiv trupe în Arctica. Totuși, aceeași sursă notează că trecerea la o „economie de război” ar putea permite Rusiei să valorifice ulterior capacități sporite pentru a presa granițele NATO, într-un scenariu post-încetare a focului. Ce arată investigațiile media: cazărmi noi și capacitate pentru 80.000 de militari Un raport comun al mai multor instituții media nordice și baltice, publicat în această săptămână și bazat pe imagini satelitare, susține că Rusia extinde facilități militare de-a lungul granițelor cu Norvegia și Finlanda pentru a acomoda „zeci de mii” de militari. Raportul citat de TWZ indică: construcția de cazărmi noi pentru mii de soldați ; aliniamente lungi de vehicule militare ; depozite de muniții ; lucrări desfășurate „toată iarna” în mai multe puncte de peste granița finlandeză. În același material, șeful Armatei Finlandei, Pasi Välimäki, compară nivelul anticipat al prezenței ruse la frontieră cu cel anterior: „Ne așteptăm să avem 80.000 de soldați la granița noastră și asta poate fi comparat cu faptul că înainte aveam 20.000.” Separat, publicația finlandeză Yle a relatat că Rusia extinde o bază în localitatea Novaya Vilga pentru a putea găzdui până la 6.000 de militari ruși; baza este situată la aproximativ 100 de mile (circa 160 km) est de granița cu Finlanda. Răspunsul NATO: structură nouă în Finlanda și Suedia, cu nucleu suedez Pe fondul acestor evoluții, NATO a activat o structură planificată anterior: Forward Land Forces (FLF) Finland , care a început operațiunile în Finlanda și Suedia, conform Alianței. FLF Finland include un nou grup de luptă multinațional condus de Suedia, destinat sprijinirii apărării flancului nord-estic. NATO precizează că, în 2026, contribuția Suediei la FLF Finland este de aproximativ 600 de militari , cu opțiunea de extindere la 1.200 , dacă este necesar. Structura include un grup de luptă suedez prepoziționat în Boden (Suedia) și un element multinațional de stat major în Rovaniemi (Finlanda), sub comanda SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa). „Întrebarea reală”: ce se întâmplă cu infrastructura după Ucraina Un oficial NATO citat de TWZ spune că Alianța monitorizează consolidarea infrastructurii militare ruse de-a lungul flancului estic, „în special” la granița cu Finlanda, dar miza este utilizarea ei în viitor: „Întrebarea reală este ce se întâmplă cu infrastructura. Vor fi, de exemplu, trupele ruse aflate acum în Ucraina relocate acolo după război? Este ceva ce trebuie cu siguranță să luăm în calcul.” În același context, oficialul subliniază presiunea de a livra capabilități militare „acum, nu peste cinci până la zece ani”. SUA: conceptul „Nordic Bridge” pentru integrare și schimb de date în Arctica În paralel, TWZ notează că SUA lucrează la îmbunătățirea prezenței și operațiunilor în regiune. Șeful U.S. Northern Command (NORTHCOM) a anunțat formarea conceptului „Nordic Bridge” , menit să conecteze activitatea U.S. European Command, NORAD și SACEUR. Un purtător de cuvânt NORTHCOM a descris inițiativa ca un set de măsuri pentru „integrare” în Arctica, inclusiv participare sporită la exerciții, schimb de date (de exemplu, „imagini aeriene”), și coordonare pentru a maximiza disponibilitatea personalului. Pentru companiile din regiune și pentru lanțurile logistice nordice, mesajul operațional este că infrastructura militară – de ambele părți ale frontierei – se extinde într-un ritm care sugerează planificare pe termen mediu, chiar dacă riscul unui conflict „pe termen scurt” este evaluat ca redus în condițiile actuale ale războiului din Ucraina. [...]