Lia Savonea, șefa CSM, pune achitările din dosarele de corupție pe seama „subterfugiilor” neînțelese de public - Consiliul acuză o campanie de denigrare și publică o listă de politicieni, presă și ONG-uri

Secția pentru judecători a CSM își asumă public o poziție de confruntare cu presa, politicieni și ONG-uri , susținând că o „campanie” de denigrare ar fi urmărit schimbări impuse în justiție și ar fi afectat încrederea publică, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: CSM invocă presiuni asupra „regulilor” și asupra numirilor în funcții-cheie, într-un document de 76 de pagini . Consiliul vorbește despre un „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și afirmă că acțiunile publice critice nu ar fi avut ca scop îmbunătățirea actului de justiție, ci promovarea unor schimbări care ar subordona sistemul judiciar. În același timp, documentul include o listă de persoane și organizații acuzate că „decredibilizează justiția”. „Lista” invocată de CSM și acuzația de campanie coordonată În documentul citat, Secția pentru judecători indică politicieni (menționând în special USR și PNL), jurnaliști, redacții și ONG-uri ca parte a unei presupuse campanii. Sunt menționate nume precum Dominic Fritz, Oana Gheorghiu, Ana Birchall, Cristian Ghinea, Ionel Stoica și Ruben Lațcău, iar premierul interimar Ilie Bolojan apare de 10 ori. CSM invocă și „atitudinea rău-voitoare a unei părți a presei”, indicând publicații precum G4Media, Recorder și PressHub. În cazul G4Media, Consiliul susține că ar fi publicat, în ultimul an, 405 articole „negative” despre justiție. Savonea: achitările și percepția publică despre „subterfugii” În ședința CSM, Lia Savonea , președinta Consiliului, a legat neîncrederea publică de felul în care sunt prezentate dosarele penale finalizate cu achitare, susținând că publicul nu este familiarizat cu garanțiile procesuale dintr-un stat de drept. „Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.” Savonea a vorbit și despre tema pensiilor magistraților, pe care a descris-o drept un exemplu de „manipulare” ce ar fi dus la „stigmatizarea” magistraților, susținând că publicul a reținut ideea că aceștia sunt „o categorie privilegiată”. Reacții: Tomac invocă libertatea de exprimare, Forumul Judecătorilor contestă documentul Poziția CSM a generat reacții din zona politică și a societății civile. Eugen Tomac, premier desemnat să formeze un nou guvern, a declarat la RFI România că un stat de drept „nu se teme de întrebările presei” și a pus în balanță independența justiției cu nevoia de control public și libertate de exprimare. Asociația Forumul Judecătorilor din România a criticat raportul, afirmând că acesta „distruge orice șansă a unui dialog” cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și că ar induce îndoieli asupra credibilității justiției. Organizația contestă și ideea unei susțineri „cvasiunanime” la nivelul instanțelor, susținând că cei 3.580 de judecători invocați nu ar fi votat un astfel de material și că documentul nu le-ar fi fost comunicat în prealabil. În același comunicat, asociația mai arată că adunările generale din această săptămână ar fi vizat, de fapt, reacții legate de erori privind salarizarea magistraților, aflate într-un proiect publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. De ce contează Prin acest document și prin discursul conducerii, CSM își fixează o linie instituțională care tratează criticile publice drept presiuni asupra independenței justiției și le leagă de încercări de a schimba reguli și persoane în poziții-cheie. În practică, asta poate tensiona relația dintre justiție, executiv, presă și societatea civilă, într-un moment în care sunt deja dispute publice pe teme precum pensiile și salarizarea magistraților. [...]