Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești declanșează penurii și raționalizări de combustibil - Rusia ajunge să importe carburanți din India și Kazahstan

Loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice și a transportului de combustibil al Rusiei încep să producă efecte directe în piața internă, de la raționalizări și scumpiri până la importuri de urgență , într-un context în care penuriile pot deveni un factor de presiune economică și socială asupra Kremlinului, potrivit unei analize citate de HotNews . Analistul Mike Dolan , într-un editorial de opinie publicat de Reuters, reia o observație făcută în 2014 de regretatul senator american John McCain – „Rusia este o benzinărie care se dă drept o țară” – și argumentează că relatările despre penurii de combustibil resimțite chiar în interiorul Rusiei sunt „bizare” și potențial relevante pentru evoluția războiului, aflat deja în al patrulea an și jumătate. Efectul economic: raționalizare, costuri mai mari și importuri Potrivit analizei, atacurile asupra infrastructurii energetice rusești au dus la raționalizarea combustibilului, la creșterea costurilor și la amplificarea nemulțumirii publice. În acest context, Rusia ar fi ajuns să importe combustibil din India și Kazahstan. Dolan mai notează că, potrivit unui sondaj publicat luna trecută de institutul Gallup, rușii sunt mai pesimiști privind starea economiei decât în orice alt moment din ultimii 20 de ani. Impact operațional: lovituri asupra „flotei din umbră” și aprovizionării Crimeii Pe teren, Ucraina a continuat să vizeze lanțul logistic al combustibilului. Pentru a doua zi consecutiv, forțele ucrainene au atacat marți petroliere rusești în Marea Azov, care încercau să livreze combustibil Crimeii, regiune descrisă ca fiind cea mai afectată de atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice ruse. Robert „Magyar” Brovdi, șeful Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot (UUSF), a anunțat distrugerea a opt petroliere ale „flotei din umbră” în noaptea de 7 iulie, indicând numele navelor pentru o posibilă verificare independentă: „Venera-3”, „Sanar-1”, „Sanar-17”, „Klimena”, „Teti”, „Alexei Savrasov”, „Penelope” și încă una neidentificată. Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei susțin că dronele au lovit și incendiat petroliere de 140 de metri, cu o capacitate de încărcare de 7.000 de tone, construite între 2006 și 2012. Conform imaginilor prezentate, aproximativ 20 de nave se îndreptau din Rusia spre Crimeea. Cu o zi înainte, „Magyar” anunțase lovirea altor două petroliere similare, iar SFS afirmă că, pe lângă cele opt petroliere, a fost lovit și un cargobot rusesc. În ansamblu, navele avariate ar fi putut transporta „zeci de mii de tone” de combustibil, iar în Crimeea comercializarea liberă a carburanților în benzinării „practic a încetat”, pe fondul penuriei provocate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și altor obiective. The Moscow Times notează că, dacă informațiile furnizate de Kiev sunt întru totul exacte, loviturile asupra petrolierelor ar fi privat Crimeea de un volum de combustibil echivalent cu necesarul pentru o lună. Ce urmează: presiune internă, dar fără efect militar imediat Analiza avertizează însă că penuria de combustibil nu a redus până acum amenințarea militară a Rusiei. Ca represalii pentru loviturile ucrainene asupra centrelor energetice, Rusia a lansat joia trecută unul dintre cele mai ample bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului, urmat de un nou atac luni. Miza, în lectura lui Dolan, rămâne dacă nemulțumirea internă alimentată de lipsa combustibilului va împinge spre o încheiere mai rapidă a războiului sau, dimpotrivă, va contribui la escaladare, cu riscuri suplimentare pentru infrastructura energetică din regiune și pentru aprovizionarea cu energie la nivel mondial. [...]