Mediul de afaceri din România solicită reforme urgente - Riscurile de retrogradare și presiunea asupra sectorului privat cresc fără acțiuni imediate

Organizațiile de business avertizează că amânarea reformelor poate readuce riscul de retrogradare a ratingului României , cu efecte directe în costul finanțării și presiuni suplimentare asupra companiilor, potrivit Economedia . Mesajul vine după un an în care populația și firmele au suportat taxe și impozite mai mari, iar mediul privat cere ca următorul val de măsuri să vizeze și sectorul public. Într-o poziție comună, organizațiile spun că perioada electorală prelungită a fost „costisitoare pentru economie și pentru populație” și că turbulențele politice riscă să erodeze rezultatele ajustării „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) obținute prin măsuri fiscal-bugetare adoptate în regim de urgență anul trecut. „România nu-și mai permite să amâne reformele necesare (…) Ne exprimăm profunda îngrijorare că, în lipsa continuității reformelor, turbulențele din mediul politic induc un risc ridicat de a eroda rezultatele ajustării deficitelor gemene (…)”, arată organizațiile de business. De ce contează: ratingul și țintele bugetare, sub presiune Mediul de afaceri leagă explicit întârzierea reformelor de riscuri macroeconomice care pot afecta finanțarea statului și, în lanț, mediul privat. În scenariul unei încetiniri economice pe fondul crizelor suprapuse și al contextului extern volatil, organizațiile avertizează că România ar putea avea dificultăți în respectarea țintelor bugetare și menținerea echilibrelor macroeconomice. „Consecințele pot fi de durată, inclusiv prin revenirea riscului de retrogradare a rating-ului de țară (…) și prin presiuni suplimentare asupra mediului privat.” Ce reforme cer și unde văd blocajul Semnatarii reamintesc că măsurile de anul trecut au vizat „preponderent sectorul privat și populația” și că în 2026 ar fi trebuit să urmeze reforme și restructurări în: mediul public; administrație; companiile de stat, pe care le consideră „esențiale pentru corectarea dezechilibrelor structurale”. În același timp, organizațiile susțin că reformele sunt condiții relevante pentru proiecte strategice, precum atragerea fondurilor din PNRR , aderarea la OECD și finalizarea proiectelor pentru programul SAFE. Miza pentru investiții și fonduri europene Potrivit poziției comune, 2026 era văzut ca un an de consolidare a profilului economic și a avantajelor competitive, pentru a continua atragerea investițiilor, mai ales în sectoare strategice. În acest cadru, mediul de afaceri insistă că politicile publice trebuie să se concentreze pe reforme și investiții, inclusiv pentru a respecta planificarea bugetară. Organizațiile mai arată că execuția bugetară depinde „în mare măsură” de capacitatea de a atrage fonduri europene și de a îmbunătăți colectarea veniturilor, într-un cadru „stabil și predictibil”. Cine semnează apelul Apelul este semnat de următoarele organizații: AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească CCIBRP – Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România–Portugalia CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România CCE-R – Camera de Comerț Elveția–România HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia–România NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România RBL – Fundația Romanian Business Leaders [...]