Bănci03 iun. 2026
BNR avertizează că sectorul bancar din România are cea mai mică intermediere financiară din UE - Neagu: dimensiunea redusă devine un risc în contextul reașezărilor geopolitice
Dimensiunea redusă a sectorului bancar din România limitează capacitatea economiei de a juca un rol regional și începe să capete relevanță geopolitică, în contextul reașezărilor din lanțurile de valoare, potrivit HotNews , care citează intervenția lui Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, la ZF Bankers Summit. România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, iar următoarea țară din clasament are un sector bancar de două ori mai mare, a spus Neagu. În același registru, Banca Transilvania „abia intră” în top 100 european, în timp ce PKO (Polonia) sau OTP (Ungaria) sunt de două ori mai mari. De ce contează: intermedierea financiară devine o temă de „relevanță regională” Indicatorul folosit cel mai des pentru a măsura intermedierea financiară este raportul dintre creditele acordate sectorului privat și PIB. Mesajul BNR, în lectura oficialului, este că într-un context de relocare a lanțurilor de valoare, o economie care vrea să fie „relevantă măcar regional” are nevoie de un sector financiar mai capabil să susțină finanțarea și extinderea companiilor. „Mesajul pe care îl avem în acest context de reașezare geopolitică și de relocare a lanțurilor de valoare, este că dacă vrei să fii relevant măcar regional, partea aceasta merită îmbunătățită.” Trei cauze structurale: finanțare din surse proprii, incluziune scăzută, programe cu garanții de stat Neagu a indicat trei explicații principale pentru dimensiunea redusă a sectorului: Modelul de finanțare al firmelor : companiile românești se bazează mai mult pe fonduri proprii și pe credit comercial, nu pe credite bancare, „invers față de media UE”. Creditul comercial „pare gratuit”, dar are o rată de neperformanță de trei ori mai mare decât creditele bancare, potrivit oficialului BNR. „Te poți finanța din el, dar nu te poți dezvolta din el.” Incluziune financiară redusă : România are o incluziune financiară de 71%, față de 94–95% media UE, cel mai mic nivel din blocul comunitar. O treime din populație nu interacționează cu sistemul bancar, conform aceleiași surse. Calitatea finanțărilor cu garanții de stat : rata creditelor neperformante generate de finanțările cu garanții de stat a ajuns „la aproape 10%”, mai mult decât dublu față de creditele fără garanții de stat. Concluzia lui Neagu este că, dacă statul vrea să sprijine investițiile, programele ar trebui să fie „mult mai țintite” și cu criterii mai riguroase. Ce soluții vede BNR: urmărirea firmelor în exterior și potențialul diasporei Printre direcțiile menționate se află programe guvernamentale mai bine țintite, dar și o strategie în care băncile să își urmeze clienții în afara țării, pe fondul creșterii numărului de firme românești care dezvoltă activități în exterior. Un alt „spațiu” de creștere este diaspora: România are „de departe” cel mai numeros grup de cetățeni rezidenți în alte state membre UE, potrivit lui Neagu, care indică posibilitatea ca băncile să urmeze business-ul firmelor și al populației aflate acolo. Marjele de dobândă: BNR respinge percepția că sunt „foarte mari” În intervenția sa, Neagu a contestat ideea că băncile din România operează cu marje de dobândă excesive. Pe baza statisticilor Băncii Centrale Europene și ale Comitetului European de Risc Sistemic, el a susținut că, pentru toate categoriile de credite (populație și companii), România se află „în jumătatea inferioară a clasamentului” la nivelul UE. [...]