Șeful ANCOM, Pavel Popescu, respinge acuzația că ar fi cerut bani publici pentru un post la ITU - spune că 860.000 lei ar fi din bugetul propriu al Autorității, pentru candidatura României

Disputa din jurul unei alocări de 860.000 de lei riscă să lovească în candidatura României la Consiliul ITU , după ce proiectul de hotărâre de guvern (HG) privind finanțarea a fost retras de pe agenda Guvernului, pe fondul unor acuzații publice între Palatul Victoria și conducerea ANCOM , potrivit Economica . Miza conflictului este finanțarea unui eveniment în Qatar, legat de susținerea candidaturii României pentru obținerea celui de-al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU/UIT), organism internațional relevant pentru politicile globale din telecomunicații. Ce se dispută: bani publici sau bugetul propriu al ANCOM Ioana Dogioiu , purtător de cuvânt al Guvernului Bolojan, a scris pe Facebook (informație preluată de News.ro) că Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, ar fi dorit ca Guvernul să aprobe prin HG „plata din bani publici a 860 de mii de lei” pentru o „chermeză” de 1.000 de persoane, cu program artistic și cadouri de protocol, în contextul obținerii unui loc în Consiliul ITU. Dogioiu a mai susținut că premierul Ilie Bolojan a dispus scoaterea HG de pe agenda ultimei ședințe de Guvern. În replică, Pavel Popescu afirmă că ANCOM a propus alocarea sumei de 860.000 de lei „din bugetul propriu, fără impact în bugetul Guvernului”, pentru susținerea candidaturii României la Consiliul ITU, și că „candidatura este a României, nu a unei persoane”. Cum descrie ANCOM mecanismul candidaturii și cine ar fi implicat Potrivit lui Popescu, candidatura României ar fi fost depusă în urma unei scrisori comune ANCOM și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), cu informarea prealabilă a Ministerului de Externe, care ar avea rolul de promovare și obținere de sprijin politic din partea altor guverne. El mai susține că România poate fi reprezentată în Consiliul ITU de oficiali delegați din: ANCOM; MEDAT (inclusiv ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, conform postării citate); iar la evenimentul din Qatar ar fi fost invitați și președinții comisiilor parlamentare de profil (Camera Deputaților și Senat), menționându-i pe Radu Mihaiu (USR) și Ciprian Rus (USR), acesta din urmă confirmând participarea alături de alți patru senatori. Argumentul de cost: comparația cu 2018 Pentru a-și susține poziția, Popescu indică un precedent: în 2018, când România a candidat pentru al șaptelea mandat consecutiv în Consiliul ITU, în Dubai, ANCOM ar fi plătit 842.000 de lei, „cu doar 18.000 de lei mai puțin” decât suma propusă acum prin HG. Tot el afirmă că, la opt ani distanță, pentru același obiectiv, costurile „nu s-au dublat, ci s-au triplat”, motiv pentru care bugetul propus ar fi fost „mai mult decât decent, aproape identic” cu cel din 2018. De ce contează: risc de politizare a unui obiectiv de reprezentare internațională Dincolo de schimbul de acuzații, disputa are o componentă de reglementare și reprezentare internațională: România urmărește menținerea prezenței în Consiliul ITU, iar finanțarea și organizarea demersului sunt acum contestate public, inclusiv prin retragerea proiectului de HG de pe ordinea de zi. În relatarea Economica, conflictul este prezentat ca pornind de la acuzația lui Popescu că Ilie Bolojan ar fi retras proiectul „prezentând o realitate falsă” și ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatură. Pe de altă parte, poziția transmisă de Dogioiu pune accent pe natura cheltuielii și pe oportunitatea ei. [...]