Ferma Total Plus din Odoreu a instalat un sistem automat de furajare, cu sprijin prin Proiectul RAPID - 149 de bovine și peste 170 ha, cu obiectiv de reducere a risipei și a consumului de resurse

O fermă de lapte din Odoreu a automatizat furajarea cu sprijin public, reducând munca manuală și risipa , într-un exemplu de investiție cu impact operațional direct asupra costurilor și organizării zilnice, potrivit AgroInfo . Ferma condusă de Eva Katalin Frei , în localitatea Odoreu (județul Satu Mare), lucrează peste 170 de hectare și crește 149 de bovine, dintre care 92 sunt vaci de lapte, în principal Holstein. Modelul de funcționare este integrat: furajele sunt produse în exploatație, iar rezultatul urmărit este obținerea de lapte și carne, cu valoare adăugată mai mare decât vânzarea de materie primă. Problema operațională descrisă în articol a fost lipsa unui sistem automatizat și precis de administrare a furajelor. Hrănirea presupunea intervenție umană ridicată, folosirea frecventă a utilajelor și variații ale cantităților distribuite, cu efecte în lanț: pierderi de furaje, consum mare de timp și resurse și presiune pe organizarea zilnică. În plus, fluctuațiile afectau echilibrul nutrițional, cu impact asupra stării de sănătate și productivității, respectiv asupra necesarului de intervenții veterinare. O altă consecință ținea de costuri și mediu: utilizarea zilnică a tractoarelor pentru prepararea și distribuirea hranei însemna consum de carburant, uzură și emisii de dioxid de carbon, adică cheltuieli suplimentare și un profil de poluare mai ridicat. Cum a fost finanțată schimbarea Pe acest fundal, ferma a obținut sprijin prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, inițiativă derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțată printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Concret, schema de granturi a susținut introducerea unui sistem automat de furajare. Ce aduce sistemul automat de furajare Soluția implementată este descrisă ca un sistem care permite administrarea „precisă și controlată” a hranei, pe baza unor rețete diferențiate în funcție de categoria animalelor și a unei monitorizări mai riguroase a consumului. Efectul urmărit este automatizarea hrănirii, reducerea intervențiilor manuale și un control mai bun asupra unui proces esențial pentru sănătatea și productivitatea efectivului. În planul de dezvoltare, Eva Frei indică drept direcții: consolidarea performanței economice, îmbunătățirea bazei furajere, creșterea randamentului efectivului și continuarea digitalizării. Ferma a organizat și evenimente locale, deschizând activitatea către alți fermieri și autorități, cu scopul de a arăta practic integrarea noilor soluții tehnologice în munca de zi cu zi. [...]