Cripto22 iun. 2026
Fed, FinCEN și alți regulatori propun reguli AML pentru emitenții de stablecoin, fără verificări de identitate pentru utilizatorii din piața secundară - agențiile spun că extinderea CIP la toate transferurile ar fi „aproape imposibilă” și ar putea „cripla industria”
Regulatorii americani conturează reguli AML pentru emitenții de stablecoin-uri, dar fără să ceară verificarea identității pentru utilizatorii din piața secundară , potrivit unei analize Gizmodo . Propunerea ar obliga emitenții să aplice verificări de tip bancar doar pentru clienții direcți (cei care cumpără sau răscumpără stablecoin-uri de la emitent), lăsând însă transferurile „peer-to-peer” (între utilizatori) să funcționeze în continuare fără colectarea de date personale de către emitent. Documentul este, deocamdată, în faza de „request for comment” (cerere de comentarii publice), nu o regulă finală. Propunerea vine de la un grup comun de autorități federale, inclusiv FinCEN , OCC, Federal Reserve Board, FDIC și National Credit Union Administration, și urmărește implementarea cerințelor din GENIUS Act : emitenții de „permitted payment stablecoins” ar urma tratați ca instituții financiare în sensul Bank Secrecy Act și să mențină un program eficient de identificare a clienților (Customer Identification Program – CIP). Ce se schimbă pentru emitenți și ce rămâne la fel pentru utilizatori În termeni practici, autoritățile fac o separație explicită între: piața primară : emitentul emite sau răscumpără stablecoin-uri direct pentru un client; aici ar fi obligatorii verificările de identitate; piața secundară : tokenurile circulă între alte părți, iar emitentul nu este implicat direct (în afară de funcționarea contractului inteligent asociat); aici, propunerea indică faptul că emitentul nu ar trebui să fie obligat să identifice fiecare utilizator . Regulatorii argumentează că extinderea obligației CIP la fiecare transfer ar însemna, în esență, o obligație globală de colectare și verificare a identității tuturor utilizatorilor, lucru pe care îl consideră „aproape imposibil” de implementat și care „ar putea paraliza industria”, potrivit textului citat în analiză. De ce contează: un compromis de reglementare care păstrează funcționarea actuală Miza este una de reglementare și de model operațional: propunerea sugerează că autoritățile încearcă să „închidă” stablecoin-urile într-un cadru apropiat de cel bancar (AML și identificare la intrare/ieșire), fără să rupă mecanismul de circulație al tokenurilor pe blockchain, unde transferurile între utilizatori sunt o funcție de bază. Gizmodo notează că, deși verificarea universală în piața secundară ar fi disruptivă, nu ar fi neapărat imposibil de impus dacă autoritățile ar decide asta în viitor – de exemplu prin „whitelisting” de adrese (permiterea transferurilor doar către portofele care au trecut controale AML/KYC). Semnalul important, în forma actuală, este că regulatorii nu aleg această rută acum . Presiune din partea băncilor și semnale de posibilă extindere spre piața secundară În fereastra de comentarii de 60 de zile, este posibil ca băncile tradiționale să ceară reguli mai dure, pe fondul diferențelor de conformare dintre sistemul bancar și stablecoin-uri. În acest context, Gizmodo îl citează pe guvernatorul Rezervei Federale Michael S. Barr , care își exprimă îngrijorarea că cadrul GENIUS Act „nu face suficient” pentru a aborda riscurile de finanțare ilicită prin tranzacții din piața secundară și spune că va analiza comentariile privind eventuala extindere a unor părți din regula CIP către activitatea din piața secundară. Context: transparență pe blockchain și controlul emitenților asupra tokenurilor Analiza mai arată că, deși transferurile pot fi pseudonime (adresele nu sunt automat legate de identități civile de către emitent), rețelele publice sunt transparente, iar firmele de analiză blockchain pot corela portofele cu persoane sau instituții; în plus, activitatea este concentrată în jurul burselor centralizate și custozilor reglementați, care colectează deja date despre utilizatori. În paralel, stablecoin-urile nu sunt „necontrolabile” din perspectiva emitenților: aceștia pot îngheța sau lista neagră fonduri. Ca exemplu, este menționat cazul în care Tether a înghețat 344 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) legați de Iran, la solicitarea guvernului SUA. Ce urmează Pe termen scurt, propunerea intră în consultare publică, iar direcția finală va depinde de comentariile primite și de modul în care autoritățile vor decide să aplice cerințele GENIUS Act. Punctul sensibil rămâne dacă, și în ce formă, obligațiile de identificare ar putea fi împinse mai departe spre tranzacțiile din piața secundară. [...]