Reforma pensiilor magistraților ajunge în impas la CCR - două ședințe boicotate, iar studiul de impact e disputat

Înalta Curte a transmis la CCR o „expertiză independentă” care contestă legea pensiilor magistraților potrivit stirileprotv.ro . Documentul, întocmit de un expert contabil autorizat, ar susține că aplicarea proiectului Guvernului condus de Ilie Bolojan ar face ca pensia de serviciu a magistraților să ajungă mai mică decât pensia calculată pe contributivitate. Curtea Constituțională are programată vineri, de la ora 10:00, o nouă ședință în care ar urma să continue deliberările pe proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Ultimele două ședințe au fost boicotate de patru judecători propuși de PSD la CCR (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc), care au cerut, între altele, un studiu de impact; președinta CCR, Simina Tănăsescu, a spus că un astfel de studiu nu este relevant în acest caz. În acest context, ÎCCJ, condusă de Lia Savonea , a anunțat că va depune la CCR note suplimentare pentru susținerea sesizării de neconstituționalitate, bazate pe concluziile expertizei. Instanța supremă afirmă că rezultatele ar indica „anularea totală a pensiei de serviciu” prin efectul noii legi. „Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, spune ÎCCJ într-un comunicat de presă. Conform Înaltei Curți, calculele arată, „pe toate ipotezele”, că pensia de serviciu ar fi mai mică decât cea pe contributivitate, cu următoarele diferențe, în funcție de nivelul instanței/parchetului: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea: cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea: cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea: cu 33% mai puțin; pentru judecătorii ÎCCJ: cu 51% mai puțin. ÎCCJ precizează că situația descrisă se raportează la un magistrat care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, trecând prin toate gradele de jurisdicție, cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă susține că legea ar afecta o „garanție constituțională a independenței Justiției”, ar nesocoti drepturi dobândite prin contribuții sociale și ar contraveni jurisprudenței CCR, CJUE și CEDO, precum și recomandărilor UE privind statul de drept. Noul proiect adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea cuantumului pensiei la cel mult 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar disputa publică s-a concentrat și pe diferența dintre solicitarea magistraților ca pensia să fie aproape de ultimul salariu și poziția premierului Ilie Bolojan, care a insistat pentru plafonul de 70%. [...]