Bugetul de Stat27 feb. 2026
România începe 2026 cu excedent bugetar în ianuarie - efectul combinat al veniturilor mai mari și al cheltuielilor limitate
România a înregistrat excedent bugetar în ianuarie 2026 , potrivit Profit.ro , marcând prima situație de acest tip din ultimii șapte ani, într-un context în care lipsa bugetului adoptat a limitat o parte din cheltuielile publice. Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un plus de 0,85 miliarde lei, adică 0,04% din PIB, în contrast cu deficitul de 11,01 miliarde lei din ianuarie 2025. Excedentul reflectă două tendințe simultane: creșterea veniturilor și comprimarea cheltuielilor. Veniturile totale au ajuns la 55,12 miliarde lei, cu 17,9% peste anul trecut, alimentate în principal de: avansul impozitului pe salarii și venit, susținut de distribuiri de dividende și eliminarea unor facilități fiscale; creșterea încasărilor din TVA după modificarea cotelor; majorarea contribuțiilor de asigurări prin extinderea bazei de impozitare; venituri nefiscale sporite, inclusiv din certificate de emisii. În paralel, cheltuielile totale au scăzut la 54,27 miliarde lei, minus 6% față de ianuarie 2025. Reducerile s-au concentrat pe: bunuri și servicii (-11,8%); cheltuieli de personal, pe fondul limitării sporurilor; investiții, diminuate cu aproximativ 30% în debutul anului; costuri cu dobânzile, în ușoară scădere. Cheltuielile sociale au crescut ușor, dar salariile și pensiile au rămas practic înghețate la nivelul stabilit anterior. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a susținut că rezultatul confirmă extinderea bazei de impozitare și disciplina financiară, dar a avertizat că datele de început de an trebuie interpretate prudent până la adoptarea bugetului pentru 2026, așteptată în prima parte a lunii martie. Contextul rămâne presat de angajamentele față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului sub 3% din PIB pe termen lung, după ce România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB. Excedentul din ianuarie indică un start mai favorabil, însă el este influențat și de amânarea unor cheltuieli, nu doar de o consolidare structurală. [...]