Comisia Europeană recomandă statelor membre excluderea echipamentelor Huawei și ZTE din rețelele de telecomunicații - Noile norme de securitate cibernetică ar putea afecta accesul furnizorilor chinezi pe piața UE

Comisia Europeană împinge statele membre spre excluderea Huawei și ZTE din infrastructura operatorilor telecom , într-o mișcare care poate duce la restricții aplicabile la nivelul întregii piețe UE pentru furnizorii considerați „cu risc ridicat”, potrivit Economedia . Recomandarea vizează echipamentele Huawei și ZTE folosite în infrastructura de conectivitate a operatorilor locali de telecomunicații. Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus că noile norme de securitate cibernetică, care urmează să fie aprobate, ar oferi UE posibilitatea de a interzice utilizarea echipamentelor provenite de la furnizori cu risc ridicat pe piața europeană, conform Reuters. Ce se schimbă: de la recomandare la posibilă interdicție la nivelul UE Elementul cu impact de reglementare este că viitoarele norme ar crea un cadru prin care UE ar putea bloca utilizarea echipamentelor de la furnizori catalogați drept „cu risc ridicat”, nu doar să lase decizia exclusiv la nivel național. În practică, asta ar crește presiunea asupra operatorilor și autorităților de reglementare să își alinieze politicile de achiziție și de securitate a rețelelor. Reacția Chinei și miza geopolitică China a amenințat săptămâna trecută cu măsuri de retorsiune dacă noile norme vor fi aplicate, pe motiv că ar fi „discriminatorii”, potrivit informațiilor citate în material. Context relevant pentru România: litigii pe 5G și testul instanțelor În paralel, Huawei a obținut la mijlocul lunii aprilie sesizarea Curții Constituționale a României cu o excepție de neconstituționalitate privind Legea 163/2021, actul care reglementează autorizarea furnizorilor de echipamente pentru rețelele 5G și care, în practică, a dus la blocarea accesului companiei la infrastructura 5G, potrivit datelor din instanță consultate de Economedia. Curtea de Apel București a admis cererea de sesizare a CCR, iar următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 3 iunie 2026, când părțile trebuie să își exprime poziția inclusiv în raport cu o cauză aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Într-un dosar separat aflat la CJUE (C-354/2024, „Elisa Eesti”) , opinia avocatului general Tamara Ćapeta (neobligatorie, dar frecvent urmată) indică faptul că statele pot exclude echipamente considerate riscante, însă deciziile trebuie să respecte dreptul UE și să se bazeze pe o evaluare concretă a riscului, care să fie „real, actual și suficient de grav”, cu măsuri proporționale și supuse controlului judiciar, potrivit documentului publicat de Curia. La ce să se aștepte companiile În funcție de deciziile CCR și CJUE, România ar putea fi nevoită fie să justifice mai riguros interdicțiile existente, fie să ajusteze legislația privind securitatea rețelelor 5G, într-un context în care UE pregătește un cadru mai dur pentru furnizorii considerați cu risc ridicat. [...]