Comerțul agroalimentar al UE își mărește excedentul la 19,4 mld. euro în ianuarie–mai 2026 - Importurile au scăzut mai mult decât exporturile, pe fondul ieftinirii cacaoului

Excedentul agroalimentar al UE a urcat la 19,4 miliarde de euro, dar creșterea vine în principal din ieftinirea și reducerea importurilor , nu dintr-un avans al exporturilor, potrivit datelor sintetizate de Agronet , pe baza raportului Comisiei Europene și a statisticilor Eurostat COMEXT . În perioada ianuarie–mai 2026, exporturile agroalimentare ale UE au totalizat 96,944 miliarde de euro, în scădere față de 99,917 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Importurile au coborât mai puternic, la 77,529 miliarde de euro, de la 81,609 miliarde de euro. Diferența dintre cele două a dus excedentul la 19,416 miliarde de euro, cu 1,107 miliarde de euro peste nivelul din 2025 (aprox. +6%). De ce contează: excedentul crește, dar pe un „efect de preț” la importuri Din perspectiva companiilor din lanțul agroalimentar, mesajul principal al raportului este că îmbunătățirea balanței comerciale nu reflectă o cerere externă mai mare pentru produsele UE, ci o factură de import mai mică. În termeni simpli, UE a „câștigat” la sold pentru că importurile au scăzut mai repede decât exporturile. Un exemplu major este categoria „cafea, ceai, cacao și condimente”, unde importurile au scăzut cu 2,864 miliarde de euro (−16%), până la 15,204 miliarde de euro. În interiorul acestei categorii, produsele din cacao au redus factura de import cu aproximativ 2,6 miliarde de euro, în principal pe fondul unor prețuri cu 24% mai mici, în timp ce volumele au coborât cu aproximativ 6%. Scăderi importante apar și în relația cu state producătoare precum Côte d’Ivoire, Nigeria, Camerun și Guineea. Exporturile scad pe piețe-cheie, cu SUA în frunte Pe partea de export, cea mai mare deteriorare pe o singură piață a fost în relația cu Statele Unite: exporturile agroalimentare ale UE către SUA au scăzut cu 1,608 miliarde de euro (−13%), până la 11,109 miliarde de euro. Comisia leagă comparația și de nivelurile ridicate din primele luni ale lui 2025, când ar fi putut exista livrări anticipate înaintea tarifelor americane anunțate. Și Regatul Unit, principala piață externă a UE, a cumpărat mai puțin: exporturile au fost de 22,361 miliarde de euro în ianuarie–mai, cu 782 milioane de euro sub perioada comparabilă din 2025 (−3%). Scăderile sunt asociate, între altele, cu carnea de porc (−14%), produsele din cacao (−45%, în principal pe fondul prețurilor), cerealele (−30%, prin volume mai mici) și lactatele (−6%, în principal prin prețuri). O excepție notată în raport este uleiul de rapiță, unde volumele către Regatul Unit au fost aproape de trei ori mai mari. În Asia, exporturile către Japonia au scăzut cu 460 milioane de euro (−13%), până la 2,962 miliarde de euro, pe fondul unor prețuri mai mici la tutun și al unor volume reduse de carne de porc, inclusiv în contextul focarului de pestă porcină africană din Spania (noiembrie 2025). În statele din Golf, raportul indică o deteriorare puternică, asociată și cu probleme logistice: exporturile către Emiratele Arabe Unite au coborât cu 371 milioane de euro (−28%), iar Kuweit, Qatar și Bahrain au înregistrat împreună o reducere de 186 milioane de euro (−29%). Semnale relevante pentru România: Egiptul crește la grâu, iar floarea-soarelui rămâne sensibilă În sens opus, exporturile UE către Egipt au crescut cu 289 milioane de euro (+36%), până la 1,097 miliarde de euro, principalul motor fiind grâul. Agronet notează că, pentru România, aceasta este una dintre cele mai relevante evoluții, în condițiile în care Africa de Nord este o piață importantă pentru cerealele din bazinul Mării Negre, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu volume mari disponibile. Publicația menționează estimări analizate anterior care indică pentru România circa 13,4 milioane de tone de grâu în 2026 , alături de producții ridicate de orz și rapiță, dar subliniază că raportul comercial acoperă ianuarie–mai 2026, în timp ce noua recoltă intră pe piață în sezonul 2026/2027, deci cererea din raport nu garantează automat același ritm ulterior. Pe oleaginoase, UE a importat de 7,792 miliarde de euro (−536 milioane de euro față de 2025), cu scăderi la șrot de soia și boabe de soia, inclusiv din SUA (−47% în volum). În schimb, importurile de semințe de floarea-soarelui aproape s-au dublat, după două recolte slabe consecutive în UE, iar importurile totale din Argentina au crescut cu 220 milioane de euro (+10%), pe fondul livrărilor mai mari de semințe de floarea-soarelui. În paralel, Comisia estimează o ofertă totală mai mare de rapiță, floarea-soarelui și soia în UE în 2026/2027, ceea ce poate schimba necesarul de import și poate influența concurența pe materia primă. Imaginea de ansamblu: excedente mari pe cereale și lactate, deficite structurale pe cacao și fructe Pe categorii, cele mai mari excedente ale UE în ianuarie–mai 2026 au fost la produse din cereale și morărit (+7,836 miliarde de euro) și produse lactate (+7,429 miliarde de euro), urmate de vin și produse pe bază de vin (+5,832 miliarde de euro) și carne de porc (+4,402 miliarde de euro). La polul opus, cele mai mari deficite au fost la cafea, ceai, cacao și condimente (−10,556 miliarde de euro) și la fructe și fructe cu coajă (−9,499 miliarde de euro), ceea ce arată că UE poate avea un excedent total ridicat, dar rămâne dependentă de importuri pentru mai multe grupe de produse. Concluzia operațională a raportului este că soldul pozitiv de 19,4 miliarde de euro trebuie interpretat împreună cu scăderea exporturilor și cu rolul major al prețurilor la importuri: în primele cinci luni din 2026, UE și-a îmbunătățit balanța agroalimentară în principal pentru că importurile s-au ieftinit și s-au redus mai repede decât exporturile, în timp ce piețele și sectoarele au evoluat neuniform. [...]