Comisia Europeană vrea să oblige Google să partajeze date din căutări cu rivalii, sub Digital Markets Act - criticii avertizează asupra riscului de reidentificare și a unui posibil impact asupra confidențialității

Comisia Europeană ia în calcul să oblige Google să partajeze date din căutări cu rivalii , o măsură discutată în contextul aplicării Digital Markets Act (DMA) și care riscă să deschidă un nou front între concurență și protecția datelor personale, potrivit TechRadar . Miza de reglementare este dacă Bruxelles-ul poate „nivela” piața motoarelor de căutare prin acces la datele pe care Google le acumulează la scară masivă, fără să creeze, în același timp, un risc nou pentru confidențialitatea europenilor. DMA, intrat în aplicare în 2024, urmărește reducerea puterii de piață a marilor platforme și stimularea concurenței. De ce contează: concurență prin acces la date vs. risc de reidentificare În discuție este ideea că rivalii ar putea îmbunătăți calitatea rezultatelor dacă ar avea acces la anumite date asociate căutărilor. În material, consilierul juridic pe concurență al Google, Clare Kelly, a descris propunerea drept „exces de reglementare” și a susținut, într-o declarație pentru Reuters, că aceasta „ar pune în pericol confidențialitatea utilizatorilor”. Pe de altă parte, reprezentanți ai unor motoare de căutare concurente argumentează că poziția dominantă a Google este greu de erodat fără intervenție. Aurélien Mähl, responsabil de politici publice la DuckDuckGo, spune că bariera principală este scara la care operează Google, menționând o cotă de piață de peste 90% (date Statcounter). În viziunea sa, accesul la date ar putea accelera dezvoltarea pieței și ar îmbunătăți acuratețea pentru interogări rare. Ecosia, care combină rezultate de la Google, Bing și Yahoo și direcționează profiturile către proiecte de mediu, susține la rândul său că partajarea datelor este „esențială” pentru suveranitatea digitală europeană și pluralism democratic. Împreună cu Qwant, Ecosia a lansat inițiativa European Search Perspective , cu obiectivul de a construi un algoritm european de clasare a rezultatelor, independent de influențe din SUA. Nu toți rivalii vor aceeași soluție TechRadar notează că nu există consens nici măcar între alternativele „axate pe confidențialitate”. Brave Search, care s-ar putea număra printre beneficiarii indirecți ai unei intervenții, consideră că legislatorii „se uită în direcția greșită”. Șeful diviziei de căutare din Brave, Dr. Josep M. Pujol, afirmă că avantajul Google ține mai ales de distribuție și monetizare, nu doar de date, iar cadrul propus nu ar atinge aceste pârghii. „Anonimizarea” sub semnul întrebării Un punct central al disputei este dacă datele pot fi anonimizate suficient de bine încât să nu permită identificarea persoanelor. Sergei Vassilvitskii, cercetător Google cu experiență în „confidențialitate diferențială” (un set de metode statistice pentru partajarea de date cu garanții de protecție), a avertizat că instrumente avansate bazate pe inteligență artificială ar putea reidentifica utilizatori chiar și din seturi de date anonimizate. El a declarat pentru Reuters că echipa internă „Red Team” a reușit să reidentifice utilizatori „în mai puțin de două ore”. Îngrijorări similare au fost ridicate și de cercetătorul independent în securitate Lukasz Olejnik, care a descris planul UE drept unul dintre cele mai mari riscuri de confidențialitate și securitate națională din Europa în acest an, într-o analiză publicată pe blogul său. Pujol (Brave) susține, la rândul său, că datele care ar intra „în circulație” nu ar fi „demonstrabil anonime” și că, în forma actuală, partajarea setului de date nu ar fi justificabilă. Ce urmează: termen-limită 27 iulie 2026 și negocieri pe „garduri de protecție” TechRadar precizează că a solicitat un punct de vedere Comisiei Europene, dar nu primise un răspuns la momentul publicării. Între timp, publicația notează că, potrivit Reuters, Vassilvitskii ar fi putut discuta cu oficiali UE pe 6 mai despre o abordare „mai amplă”, cu „garduri de protecție” mai bune. Decizia are ca termen-limită 27 iulie 2026. Până atunci, disputa rămâne una tipică pentru reglementarea digitală: cum stimulezi concurența într-o piață dominată de un jucător cu date masive, fără să transformi acele date într-un risc suplimentar pentru confidențialitatea a milioane de europeni. [...]