FMI și Financial Times avertizează asupra sustenabilității datoriei publice în marile economii - randamentele obligațiunilor urcă, iar băncile centrale amână tăierile de dobândă

Costurile de finanțare ale statelor urcă la maxime multianuale , iar presiunea datoriei publice riscă să limiteze reacția guvernelor la noi șocuri, deși economia globală încă „rezistă”, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui material realizat pentru Financial Times înaintea reuniunilor anuale FMI și Băncii Mondiale. Reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale, programate în această săptămână la Bangkok, au pe agendă inclusiv tensiunile de pe piețele datoriei suverane și riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale. În paralel, indicatorii Brookings-FT (Tiger) arată că activitatea economică din SUA, China și India rămâne robustă, în pofida prețurilor ridicate la combustibili, iar semnalele indică o creștere solidă a producției în acest an. De ce devine datoria publică o problemă mai mare În spatele creșterii „rezistente”, analiza indică acumularea unor riscuri: inflație persistentă, datorii publice în creștere și costuri de finanțare mai mari. Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornell și cercetător principal la Brookings Institution, avertizează că guvernele au tot mai puțin spațiu de manevră, pe fondul randamentelor ridicate ale obligațiunilor de stat, care ajung să afecteze cererea privată. „Economia mondială a depășit o serie de obstacole și pare pregătită pentru un an de creștere solidă” Vânzări de obligațiuni și dobânzi mai mari: mecanismul care apasă bugetele Piețele financiare sunt tot mai preocupate de sustenabilitatea datoriei publice în marile economii, în special în Statele Unite, Japonia, Marea Britanie și în unele state din Uniunea Europeană, inclusiv Franța. Digi24 notează că vânzările masive de obligațiuni din acest an au împins costurile de finanțare la niveluri ridicate, „nemaîntâlnite de mai multe decenii” în unele economii. Tendința s-a accelerat în septembrie, într-un fenomen descris de traderi drept un „cerc vicios”: randamentele mai mari cresc costurile cu dobânzile pentru guverne, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugete. În acest context, băncile centrale au renunțat la planuri de reducere a dobânzilor și, în unele cazuri, au început să le majoreze. În plan factual, articolul menționează că randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din 2002; în Marea Britanie, costurile de împrumut au urcat la cel mai ridicat nivel din 2007, iar în Japonia randamentele sunt aproape de maximele acestui secol. Șocul petrolier și inflația: un risc care nu a dispărut Creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril, în lunile de după atacurile conduse de SUA asupra Iranului în februarie, a reaprins presiunile inflaționiste în economiile mari. Utilizarea rezervelor de energie a limitat însă, până acum, efectele asupra companiilor și gospodăriilor, potrivit articolului. În Europa, Germania a evoluat mai bine decât se anticipa, pe fondul cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură și apărare, finanțate prin împrumuturi. Franța este prezentată drept un caz sensibil, din cauza îngrijorărilor privind capacitatea autorităților de a ține sub control finanțele statului. Ce urmează: prognoza FMI și presiunea pentru reforme FMI urmează să publice marți noi estimări pentru economia mondială. În prognoza din iulie, instituția anticipa o creștere globală de cel puțin 3% în acest an și în anul următor, sub nivelul de 3,5% din 2025. Pe termen mai lung, Eswar Prasad susține că spațiul tot mai restrâns al politicilor monetare și fiscale împinge guvernele către reforme structurale (schimbări de fond în funcționarea piețelor muncii, ale produselor și a sistemelor financiare) pentru a susține productivitatea și creșterea, în condițiile în care datoria și costurile de finanțare reduc capacitatea statelor de a răspunde unor noi șocuri. [...]