Studiu PRIO: 65 de conflicte statale în 2025, record după 1946 - atacurile asupra civililor au urcat la circa 76.500 de morți, iar Europa rămâne cea mai puțin afectată regiune

Escaladarea conflictelor din 2025 ridică riscurile economice globale , într-un context în care numărul războaielor și atacurilor asupra civililor a atins maxime istorice, potrivit Știrile Pro TV . Datele vin dintr-un studiu norvegian al Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO) , bazat pe seturile Programului de Date privind Conflictele din Uppsala (UCDP) , și descriu o lume mai polarizată, cu efecte directe asupra comerțului și cooperării internaționale. În 2025 au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puțin un stat, cel mai mare număr de după 1946. În același timp, numărul conflictelor interstatale s-a dublat într-un singur an, ajungând la opt – un record al ultimilor 80 de ani, conform raportului „Conflict Trends”, prezentat de PRIO și citat de France Presse. Costul uman al conflictelor și presiunea asupra stabilității Anul 2025 a fost al treilea cel mai sângeros de la sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de morți direct legați de lupte sau violențe politice. Dintre aceștia, aproape 76.500 au fost atribuiți atacurilor care au vizat direct civili, față de 14.200 în 2024, potrivit studiului. Creșterea abruptă este pusă pe seama conflictului dintre armată și paramilitari din Sudan, unde asediul și masacrele comise numai în El Fasher (Darfur) ar fi lăsat în urmă circa 60.000 de morți, conform estimărilor citate în raport. Unde se concentrează conflictele și ce spune raportul despre actori Raportul enumeră, între conflictele interstatale și tensiunile regionale, reapariția tensiunilor la frontieră între India și Pakistan, Afganistan și Pakistan, precum și Cambodgia și Thailanda, invazia Rusiei în Ucraina și operațiuni militare israeliene în Siria în jurul Înălțimilor Golan ocupate, după căderea regimului Assad, alături de alte conflicte legate de Orientul Mijlociu. Africa a rămas regiunea cea mai afectată de conflictele care implică cel puțin un stat (29), urmată de Asia, Orientul Mijlociu, cele două Americi și Europa, care rămâne cea mai puțin afectată de conflicte, potrivit studiului. Autoarea citată în material, Siri Aas Rustad (PRIO), afirmă că Israelul este „în mod clar una dintre cele mai agresive țări din lume în acest moment”, invocând implicarea în conflicte în Gaza, Siria, Liban, împotriva Iranului și împotriva rebelilor Houthi. Tot ea susține că Statele Unite sunt „în mare parte responsabile” pentru tensiunea globală, inclusiv prin „barierele comerciale” ridicate de la revenirea la putere a lui Donald Trump, pe fondul unei cooperări internaționale mai slabe și al unui Consiliu de Securitate ONU care „nu funcționează corect”. De ce contează pentru economie: comerț, investiții, risc Dincolo de bilanțul uman, raportul indică un mediu mai dificil pentru activitatea economică internațională: mai multe conflicte majore simultane, atacuri asupra civililor și o polarizare mai puternică pot amplifica riscurile pentru lanțurile de aprovizionare, costurile de transport și asigurare, precum și incertitudinea pentru investiții. În același timp, studiul notează că planeta a avut ani fără niciun conflict interstatal în deceniul 2000–2010, contrast care sugerează o schimbare de regim al riscului geopolitic față de perioada de relativă stabilitate de atunci. [...]