Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, exclude revenirea la bugete de peste 1 miliard lei/an pentru Programul Rabla - AFM propune în 2026 doar 300 mil. lei pentru persoane fizice și mută accentul pe apă-canal și ecologizări

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , spune că bugetele anuale de peste 1 miliard de lei pentru Rabla sunt greu de reluat , întrucât România are proiecte de mediu „sistemice” rămase fără finanțare ani la rând și care ar trebui puse în față, potrivit news.ro . Mesajul indică o posibilă schimbare de priorități în alocarea banilor din Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) , cu efect direct asupra pieței auto care se bazează pe stimulentele Rabla. Buzoianu a declarat, joi seară, la TVR Info, că prin Rabla au fost înlocuite în total 200.000 de mașini vechi, dar că este dificil ca statul să mai aloce anual sume de peste un miliard de lei pentru acest program. „Nu cred că ne putem întoarce la proiecte de peste un miliard de lei pe Rabla, din simplul motiv că România are probleme sistemice de mediu care nu au primit bani ani de zile la rând, care trebuie să fie prioritizate în anii următori.” Ce înseamnă „prioritizare” în bugetul AFM Ministrul interimar a enumerat câteva dintre zonele unde ar trebui direcționați banii, în detrimentul unei extinderi a Rabla la nivelurile de finanțare din anii cu bugete mari: ecologizarea haldelor „care otrăvesc oamenii”; proiecte de apă și canalizare în anumite zone; gestionarea deșeurilor, pentru care România plătește amenzi, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Buzoianu a spus că a încercat o abordare „echilibrată” pentru Rabla, iar pentru acest an bugetul alocat este de 300 de milioane de lei. Criterii de eligibilitate și componenta economică: „să nu exportăm banii” Pe fondul criticilor venite din partea producătorilor și importatorilor auto privind criteriile de eligibilitate, Buzoianu a explicat că ministerul se uită „în principal” la produse fabricate sau asamblate în Europa. Argumentul invocat: fondurile provin de la „poluatorii din România”, iar o parte din bani ar ajunge să fie cheltuită în afara țării. „Luăm bani de pe certificate de la operatori care lucrează în România, investesc în România, au angajați aici și ducem, exportăm acești bani, poate în China, de exemplu, în momentul de față.” Cum arată, în proiect, bugetul AFM pe 2026 Buzoianu a mai anunțat că a fost publicat în consultare proiectul de buget al AFM pentru acest an, cu alocări majore pe alte linii decât Rabla: 1,5 miliarde de lei pentru apă și canalizare; 400 de milioane de lei pentru un program de stocare cu baterii; 700 de milioane de lei pentru iluminat public; 300 de milioane de lei pentru Rabla destinat persoanelor fizice. Pentru piața auto, semnalul este că Rabla rămâne în ecuație, dar cu o presiune mai mare pe justificarea cheltuielii publice și cu o competiție mai dură pentru fonduri în interiorul bugetului AFM. [...]