Legistație19 nov. 2026
Parlamentul Franței adoptă o lege care obligă platformele digitale să plătească mai transparent pentru conținutul presei - ARCOM poate cere date și aplica sancțiuni de până la 1% din veniturile globale
Franța întărește prin lege obligațiile Google și Meta de a plăti presa în negocierile privind „drepturile conexe”, introducând pârghii de reglementare care pot duce inclusiv la sancțiuni de până la 1% din veniturile globale ale platformelor, potrivit G4Media . Legea a fost adoptată definitiv joi, după un vot final în Parlament, și vizează o „compensare mai bună” a editorilor și agențiilor de presă atunci când platforme precum Google sau Meta le utilizează conținutul. „Drepturile conexe” permit, în acest cadru, plata către presă inclusiv pentru utilizarea extraselor de articole care însoțesc linkurile din motoarele de căutare. Ce se schimbă în negocierea dintre presă și platforme Miza centrală a noii legi este reducerea dezechilibrului de putere și informație dintre editori și marile platforme, în special prin acces la datele necesare pentru evaluarea utilizării conținutului și pentru stabilirea sumelor datorate. Marc Feuillee, președintele Alianței Presei de Informații Generale (APIG), a declarat pentru AFP că: „Marile platforme nu vor mai putea prelungi negocierile sau ascunde ceea ce fac cu conținutul nostru”. Textul adoptat interzice, de asemenea, platformelor să reducă vizibilitatea publicațiilor în timpul negocierilor, o practică ce poate afecta direct traficul și veniturile editorilor. Rolul ARCOM și riscul de sancțiuni Autoritatea de Reglementare pentru Comunicarea Audiovizuală și Digitală (ARCOM) primește atribuții care îi permit să ordone platformelor să furnizeze informațiile necesare negocierilor. Dacă acestea nu se conformează, ARCOM poate aplica sancțiuni de până la 1% din veniturile globale. Feuillee avertizează însă că aplicarea efectivă depinde de resursele instituției, legate de bugetul pe 2027. În Senat, raportorul Michel Laugier a cerut guvernului să analizeze posibilitatea ca o parte din viitoarele amenzi ARCOM să fie redistribuită către editori și agenții de știri. El a indicat, ca exemplu, că presa nu a primit nimic din cele 750 de milioane de euro reprezentând amenzi aplicate Google de Autoritatea pentru Concurență. Context economic: publicitatea în presă a scăzut puternic Legea vine pe fondul presiunii economice asupra presei: veniturile din publicitate aproape s-au înjumătățit între 2012 și 2025, de la 3,1 miliarde de euro la 1,6 miliarde de euro, potrivit unui raport al Senatului citat în material. Societatea pentru Drepturi Conexe în Presă (DVP), care afirmă că negociază redevențe în numele a 920 de publicații și peste 60 de agenții de presă, a salutat reforma, susținând că aceasta abordează „asimetria accesului la datele economice” dintre presă și platforme. Presiuni juridice și un nou front: inteligența artificială Materialul notează și tensiunile juridice în derulare. La finalul lunii octombrie, Curtea de Apel din Paris a respins apelurile Meta împotriva măsurilor Autorității pentru Concurență, care impuneau companiei să „negocieze cu bună-credință” cu presa franceză. Sunt menționate și proceduri în desfășurare împotriva X, Microsoft și LinkedIn. În paralel, ascensiunea inteligenței artificiale complică urmărirea utilizării conținutului jurnalistic: răspunsurile generate pot reutiliza informații fără ca utilizatorul să mai ajungă pe site-urile publicațiilor. APIG a anunțat în august că a depus o plângere la Autoritatea pentru Concurență după lansarea în Franța a rezumatelor bazate pe inteligență artificială ale Google, invocând utilizări fără autorizație prealabilă sau compensații dedicate. Uniunea Națională a Jurnaliștilor (SNJ) critică, la rândul său, distribuirea fondurilor: potrivit organizației, „mulți jurnaliști profesioniști nu au primit niciun euro” din redevențele aferente drepturilor conexe, la șapte ani de la intrarea în vigoare a legii. [...]