Franța cere Germaniei să clarifice doctrina de folosire a rachetelor cu rază lungă - Parisul avertizează, via FT, asupra riscului de escaladare până la „pragul nuclear”

Franța cere Germaniei să-și definească doctrina de folosire a rachetelor cu rază lungă, pe fondul riscului de escaladare până la nivel nuclear , în condițiile în care Berlinul își extinde rapid capabilitățile de lovire în adâncime, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times . Parisul poartă discuții cu oficiali germani pentru a alinia doctrina Berlinului privind utilizarea armelor capabile să execute „lovituri de precizie la adâncime” (DPS) cu strategia nucleară a Franței, pe baza informațiilor oferite de șase persoane la curent cu aceste discuții. Miza, din perspectiva franceză, este reducerea riscului ca un atac convențional să fie interpretat greșit de Rusia și să declanșeze un răspuns nuclear. „Dacă rușii nu înțeleg corect semnalul, s-ar putea ajunge la pragul nuclear fără să ne dăm seama.” De ce contează: reînarmarea Germaniei ridică problema „regulilor de angajare” în Europa Preocupările Franței vin în contextul în care Germania, alături de alte state europene – între care Regatul Unit, Polonia și țările nordice și baltice – își consolidează semnificativ arsenalul de arme cu rază lungă de acțiune, ca parte a efortului de întărire a descurajării față de Moscova. Concret, Berlinul achiziționează și dezvoltă rachete lansate de la sol cu raze de acțiune între 500 km și peste 2.000 km, capabile să lovească ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei. În acest cadru, apar întrebări legate de momentul și modul în care astfel de capabilități ar fi folosite și ce tip de reacție ar putea provoca din partea Kremlinului. Context: dezbaterea despre „umbrela” nucleară franceză și rolul Germaniei Franța discută cu mai multe țări europene despre doctrina sa nucleară, după ce președintele Emmanuel Macron a spus în martie că va deschide dezbaterea privind modul în care programul nuclear francez ar putea contribui la protecția partenerilor. Totuși, accentul este pus pe Germania, având în vedere amploarea planurilor sale de reînarmare și bugetul substanțial alocat apărării – 780 de miliarde de euro pentru cinci ani, până la finalul lui 2030, potrivit informațiilor citate. În paralel, oficialii francezi se tem că ideea lui Macron de „descurajare proactivă” ar putea face ca Moscova să considere Parisul responsabil pentru atacuri lansate de parteneri, în lipsa unei înțelegeri comune asupra escaladării și a semnalelor transmise. [...]