ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 milioane lei după 1.102 controale la persoane fizice - un singur caz din Prahova a generat o creanță de 23,1 milioane lei

ANAF a stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei după 1.102 controale la persoane fizice finalizate în mai puțin de un an, iar într-un singur caz suma de plată a ajuns la 23,1 milioane de lei, potrivit Digi24 . Miza pentru contribuabili este dublă: intensificarea verificărilor pe diferențe între venituri declarate și patrimoniu, respectiv aplicarea impozitului de 70% pentru venituri cu sursă neidentificată, la care se pot adăuga dobânzi și penalități. Ce arată cifrele: controale multe, sume mari stabilite la plată În perioada iulie 2025 – mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au fost instituite măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre, pentru recuperarea sumelor datorate. Un vârf al acestor verificări este ilustrat de cele mai mari decizii de impunere: un caz din Prahova cu 23,1 milioane de lei, urmat de două controale din București, cu obligații de 22,5 milioane de lei, respectiv 21,6 milioane de lei. Doar în mai 2026, 56 de decizii de impunere au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei. Cum verifică ANAF diferențele dintre venituri și patrimoniu Verificările sunt derulate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), structura ANAF specializată în analiza situației fiscale personale. Inspectorii pot face verificări documentare (pentru situații punctuale) sau controale mai ample, în care compară veniturile declarate cu patrimoniul și situația fiscală a persoanei. În practică, potrivit informațiilor prezentate, o parte importantă dintre neregulile descoperite au legătură cu bani a căror proveniență nu a putut fi demonstrată, inclusiv: depuneri de numerar în conturi personale sau în conturile societăților unde contribuabilii au participații; cumpărări de bunuri mobile și imobile cu numerar; împrumuturi acordate propriilor firme; majorări de capital social. Analiza citată în material (EY România) indică drept explicații invocate frecvent „economii” păstrate în numerar, venituri din străinătate sau sume primite de la alte persoane fizice, însă în numeroase cazuri acestea nu au fost susținute cu documente justificative. Venituri din străinătate și „impozitul de 70%”: de ce crește riscul fiscal O zonă urmărită explicit este cea a veniturilor realizate în afara țării, pe fondul schimbului de informații între administrațiile fiscale. Contribuabilii care au obligația declarării în România trebuie să includă aceste venituri în Declarația Unică, inclusiv atunci când sumele nu apar în informațiile precompletate de ANAF. Fiscul arată că datele despre veniturile din alte state pot ajunge de la autoritățile fiscale străine după expirarea termenului de depunere a declarației în România, ceea ce poate duce ulterior la notificări pentru clarificări. Pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată de autorități, legislația prevede, din 1 iulie 2024, o cotă de impozitare de 70%, la care se pot adăuga dobânzi și penalități. În acest context, documentarea provenienței fondurilor (mai ales pentru operațiuni în numerar și transferuri între persoane) devine un element-cheie în eventuale controale. [...]