Agricultură19 nov. 2026
Atacurile cu drone și restricțiile de pescaj blochează traficul cerealelor pe Dunăre - 90 de nave la Sulina, cu risc de navluri mai mari și prețuri mai mici la poarta fermei
Blocajele și riscul de securitate din zona Sulina împing în sus costurile de transport, iar presiunea ajunge direct în prețul primit de fermierii români , pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, potrivit Agrointel . În nopțile de 14 și 15 noiembrie au fost lovite trei nave comerciale în apropierea Canalului Sulina , iar autoritățile române au confirmat incidentele, precizând că nu au existat răniți în rândul echipajelor. În zilele următoare, o navă încărcată cu grâu s-a scufundat în largul coastei Bulgariei după ce a fost lovită de cel puțin o dronă, iar un tanc petrolier sub pavilion liberian s-a scufundat în aceeași zonă, având la bord 3.400 de tone de gaz petrolier lichefiat; echipajul a fost evacuat la Varna. Potrivit firmei de securitate maritimă Diaplous , de la jumătatea lunii iulie cel puțin 17 nave au fost atacate în largul coastelor României și Bulgariei, iar peste 20 de marinari sunt dați dispăruți. Cozi la Sulina și timpi de așteptare care blochează fluxul de export La 16 noiembrie, aproximativ 90 de nave așteptau în rada Sulina, iar șirul navelor se întindea dincolo de zona de ancoraj. În același timp, navele care merg spre porturile ucrainene ar avea de așteptat 40–60 de zile, în timp ce pentru porturile din România și Republica Moldova timpul mediu de așteptare este de 7–14 zile. Experta în logistică dunăreană Kateryna Kononenko avertizează că, după atacuri, armatorii vor fi mai greu de convins că este sigur să aștepte la ancoră, iar pentru cursele spre Galați și Giurgiulești situația este „și mai delicată”. În acest context, tarifele de navlu (costul transportului maritim/fluvial) stabilite pe aceste rute „s-ar putea să nu mai fie valabile” din cauza riscurilor de securitate. Restricții de navigație: încărcări parțiale, mai multe curse, cost pe tonă mai mare Pe lângă riscul de securitate, apar și constrângeri operaționale. Publicația notează restricții de pescaj (adâncimea maximă la care poate naviga o navă încărcată) care limitează încărcarea și cresc numărul de curse: pescaj maxim sigur de 7,01 metri la Sulina; 6,7 metri pe ruta Mila 44 – Reni – Galați; 6,3 metri pe sectorul Galați – Brăila. Consecința directă: nave încărcate parțial, mai multe transporturi pentru același volum și costuri mai mari pe fiecare tonă. Presiune suplimentară dacă Ucraina mută mai mult export pe Dunăre În paralel, Asociația Cerealelor din Ucraina (UGA) cere guvernului de la Kiev un tarif feroviar special pentru transportul cerealelor spre porturile dunărene, astfel încât costul să fie similar cu cel spre Odesa. În prezent, prin porturile dunărene ar trece aproape 1 milion de tone de cereale pe lună (circa 39% din exporturile Ucrainei), față de 200.000 de tone prin Odesa (8%). Dacă propunerea va fi aprobată, presiunea pe infrastructura Dunării ar crește, ceea ce ar însemna concurență mai mare pentru barje, dane și locuri în coada de la Sulina. Efectul economic: „nota” ajunge la poarta fermei Agrointel arată că navlurile mai mari și primele de risc de război se transferă în lanțul comercial și se reflectă în prețul plătit fermierului: când costul de transport din Galați sau Constanța crește, traderii tind să ofere mai puțin pentru marfa din fermă. Pentru fermierii cu grâu și porumb în stoc, publicația recomandă urmărirea diferenței dintre cotațiile MATIF și prețurile ofertate în porturi: dacă ecartul se mărește, explicația poate fi riscul din Marea Neagră, nu neapărat o cerere mai slabă. În același timp, într-o piață volatilă, „siguranța livrării” poate cântări la fel de mult ca prețul, în condițiile în care coridorul maritim devine tot mai riscant. [...]