Anders Fogh Rasmussen cere o alianță europeană de apărare separată de NATO - propune criteriu de 5% din PIB și o garanție de securitate tip Articolul 5

Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen cere o „coaliție de voință” europeană cu criterii stricte, inclusiv pragul de 5% din PIB pentru apărare , pe fondul îndoielilor legate de garanțiile de securitate ale SUA și al riscului de „dezintegrare” a alianței, potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat publicației POLITICO. Rasmussen susține că semnalele venite dinspre președintele american Donald Trump au alimentat incertitudinea privind angajamentul față de Articolul 5 (clauza de apărare colectivă), iar concluzia pentru europeni ar fi nevoia de a-și construi capacitatea de apărare „pe propriile forțe”. În acest context, el propune formalizarea unei alianțe europene capabile să organizeze apărarea continentului independent. Un nou „club” de apărare, cu reguli de acces și excludere Fostul șef al NATO propune o structură separată, descrisă ca o „coaliție de voință” oficializată, argumentând că nici Uniunea Europeană, nici NATO „nu sunt în prezent potrivite” pentru consolidarea unui pilon european în interiorul alianței. În viziunea sa, Europa ar avea nevoie de planuri noi, capacități militare noi și de accelerarea producției de arme și muniție. Condițiile de participare ar urma să fie restrictive, inclusiv: eligibilitate pentru statele NATO care ating obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare; angajament la o garanție de securitate „similară Articolului 5”; reguli care să împiedice blocarea operațiunilor militare de către state individuale; un mecanism de excludere pentru membrii care nu respectă condițiile. NATO rămâne „piatra de temelie”, dar europenii ar trebui să acopere apărarea convențională Deși avertizează asupra „dezintegrării” NATO, Rasmussen afirmă că alianța ar continua să joace un rol central, iar „garanția supremă” ar rămâne umbrela nucleară americană. În schimb, apărarea convențională ar trebui, în opinia sa, să fie asigurată de europeni. În același timp, el cere integrarea Ucrainei în viitorul cadru european de securitate, ca membru cu drepturi depline al noii alianțe propuse, invocând ritmul rapid în care Ucraina dezvoltă arme și muniție și rolul ei de „bastion” împotriva Rusiei. Sprijin politic: discuții în curs, fără angajamente ferme Rasmussen spune că a discutat ideea la Berlin cu lideri politici, dar că nu a obținut încă un sprijin ferm. El ar saluta ca inițiativa să fie preluată de cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și premierul italian Giorgia Meloni. În interviul citat, Rasmussen descrie schimbarea de poziție drept „foarte dureroasă”, având în vedere istoricul său pro-transatlantic, și afirmă că Europa trebuie să-și reducă dependența de „oamenii puternici” ai lumii, menționându-i pe Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. Totodată, el spune că modelul în care europenii s-au bazat pe energie ieftină din Rusia, bunuri ieftine din China și „securitate ieftină” din SUA „nu mai funcționează”. [...]