Fermierii din Alba cer schimbarea legislației după atacuri ale urșilor, lupilor și șacalilor - crescătorii estimează pierderi anuale de circa 200 de bovine și 400 de ovine

Atacurile carnivorelor mari cresc costurile și riscurile operaționale ale fermelor montane din Alba , iar lipsa unor proceduri rapide de constatare și despăgubire poate destabiliza exploatații deja fragile, potrivit Agronet . Crescătorii au cerut intervenții la nivel național și modificări legislative, după ce au transmis un memoriu autorităților județene. În document, fermierii estimează că urșii, lupii și șacalii ar ucide anual aproximativ 200 de bovine și 400 de ovine în județul Alba, conform unei relatări AGRO TV . Materialul precizează însă că aceste cifre provin din evaluarea crescătorilor și nu sunt însoțite de un inventar oficial al atacurilor, procese-verbale de constatare sau de o valoare totală a despăgubirilor solicitate și plătite. Pierderi care depășesc valoarea animalelor ucise Pe lângă paguba directă, fermierii indică efecte economice în lanț. În cazul bovinelor, pierderea unei vaci poate însemna și producția viitoare de lapte, vițelul așteptat și investiția acumulată în creșterea animalului. La ovine, atacurile pot reduce efectivul de reproducție și numărul mieilor disponibili pentru vânzare. În plus, exploatațiile pot ajunge să suporte cheltuieli suplimentare, inclusiv pentru: tratamentul animalelor rănite; înlocuirea câinilor de pază; refacerea gardurilor și adăposturilor; supraveghere suplimentară a turmelor; mutarea pășunatului în zone mai puțin expuse; transportul și neutralizarea cadavrelor; pierderi generate de dispersarea sau stresarea animalelor. Articolul notează că nu este precizat câte dintre animalele raportate anual ar fi fost confirmate prin procedurile oficiale și nici ce proporție din pierderi a fost despăgubită. Pășunatul devine o problemă de personal și siguranță Crescătorii avertizează că presiunea nu mai este doar asupra efectivelor, ci și asupra oamenilor: în memoriu se arată că atacurile asupra îngrijitorilor s-ar fi înmulțit, iar unii lucrători refuză să mai însoțească turmele în zonele cu risc. Consecința operațională este reducerea perioadei de pășunat, ținerea animalelor mai mult în adăpost sau renunțarea la anumite suprafețe, ceea ce poate crește consumul de furaje și costul de producție. Ca element de context, Agronet amintește un incident din județul Argeș: în noaptea de 12 spre 13 iulie 2026, un cioban a fost rănit de urs în masivul Iezer-Păpușa și transportat la spital. Blocaj instituțional: județul poate transmite, nu poate decide Memoriul a ajuns la Consiliul Județean Alba , iar președintele instituției, Ion Dumitrel, a spus că administrația județeană susține fermierii, dar nu are competența de a decide intervenții privind gestionarea carnivorelor mari. Consiliul Județean a anunțat că va transmite documentul instituțiilor naționale și parlamentarilor de Alba. Din perspectiva fermierilor, miza este ca demersul să ducă la măsuri aplicabile: proceduri rapide de constatare a pagubelor, intervenție în cazul animalelor care revin la ferme și plata pierderilor confirmate. De ce contează: ferme deja vulnerabile la piață Atacurile vin peste probleme structurale ale fermelor montane mici, inclusiv dificultăți de colectare a laptelui și distanțe mari până la abatoare. În acest context, pierderea unor animale poate destabiliza o exploatație cu venituri reduse și acces limitat la piață, iar despăgubirile întârziate nu acoperă lipsa producției dintre atac și refacerea efectivului. Materialul subliniază că, pentru decizii publice, ar fi necesare date oficiale comparabile despre atacuri, populațiile de carnivore și despăgubiri; până atunci, valorile de 200 de bovine și 400 de ovine pe an rămân estimări atribuite crescătorilor care au înaintat memoriul. [...]