România își pregătește poziția pentru agricultura după 2027 - Propunerile din noua PAC și AgriConnect nu sunt încă finanțări disponibile

Negocierile pentru agricultura de după 2027 vor decide nivelul subvențiilor și accesul la finanțare , dar o parte din ideile vehiculate acum nu sunt încă programe operaționale sau bani disponibili, potrivit Agronet . În discuție sunt viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2028–2034 , bugetul multianual al UE și programele naționale care vor influența investițiile și condițiile impuse fermelor. Miza pentru ferme nu se reduce la alocările europene, ci include și felul în care acestea ar putea fi completate prin credite, garanții, instrumente de gestionare a riscurilor și investiții în procesare. Publicația atrage atenția că propunerile aflate în dezbatere publică nu trebuie confundate cu finanțări aprobate sau cu sesiuni în care se pot depune cereri. Trei dosare care fixează regulile și bugetele după 2027 În 2026–2027, România trebuie să își formuleze poziția în negocierile privind: Politica Agricolă Comună pentru 2028–2034; viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene; Planul de Parteneriat Național și Regional, prin care ar urma să fie organizate investiții și politici europene. Aceste decizii vor influența plățile directe, sprijinul pentru investiții, finanțarea dezvoltării rurale și cerințele de conformare. În paralel, negocierile sunt încă deschise, iar statele membre caută un compromis între bugetul agricol, cerințele de mediu, sprijinul pentru fermele mici și instalarea tinerilor; Irlanda are rol de mediator în etapa următoare a discuțiilor europene. Propuneri intens circulate, dar fără ghiduri și calendare În dezbaterea europeană apare, de exemplu, ideea unui plafon de până la 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei) pentru instalarea tinerilor și noilor fermieri, menționată ca propunere pentru PAC 2028–2034. Agronet precizează însă că nu există, în acest moment, ghid al solicitantului, calendar de depunere sau criterii finale (vârstă, dimensiunea exploatației, contribuție proprie, cheltuieli eligibile). O situație similară este descrisă pentru AgriConnect : România discută cu Grupul Băncii Mondiale un program care „ar putea” susține capitalul de lucru și investiții în ferme și în lanțul de procesare (depozitare, ambalare, distribuție, export), dar proiectul este în pregătire, fără buget național anunțat, condiții de acces sau dată de lansare. Finanțarea bancară: cerere de credite mai lungi și garanții de stat, dar fără mecanism aprobat Pe partea de finanțare, articolul notează că împrumuturile ar trebui adaptate ciclului agricol: scadența și ratele să fie corelate cu sezonul de producție și cu momentul încasării veniturilor. În cadrul dezbaterilor a fost avansată și ideea unui sistem de garanții de stat care să permită credite pe 15–20 de ani, la costuri apropiate de cele din alte state UE, însă fără un mecanism aprobat, buget sau condiții de garantare. Fondul de risc: solicitat, dar încă nefuncțional Participanții la forum au cerut aplicarea rapidă a unui fond de risc pentru sectorul vegetal, astfel încât să poată sprijini fermele înaintea campaniei agricole de toamnă. Materialul citat de Agronet nu indică însă elemente-cheie precum bugetul aprobat, sursa contribuțiilor, riscurile acoperite, modul de calcul al plăților sau data de funcționare, astfel că inițiativa trebuie tratată ca solicitare în dezbatere publică, nu ca schemă activă de compensații. Procesarea, legată de deficitul comercial la alimente În discuțiile de la forum este menționat un deficit comercial cu produse alimentare de 3,65 miliarde de euro (aprox. 18,3 miliarde lei). Concluzia participanților: reducerea exportului de materii prime și dezvoltarea capacităților de procesare, depozitare, ambalare și distribuție ar putea păstra mai multă valoare în România, dar presupune contracte, piețe de desfacere și finanțări potrivite pentru investiții cu maturizare lungă. În practică, mesajul central este de prudență: până la aprobarea și publicarea bugetului PAC, a regulilor fondului de risc, a documentației AgriConnect și a eventualelor garanții naționale, fermierii au în față direcții de politică și propuneri de finanțare, nu instrumente deja disponibile pentru investiții. [...]