Friedrich Merz critică globalizarea printr-un telefon de 2 kilograme - Rădăcinile fricii de dependență economică în Germania

Retorica „de-risking” câștigă teren în Germania, iar miza economică este costul renunțării la dependențe : o analiză din Focus descrie cum discursul politic și instituțional se mută de la logica eficienței prin comerț și specializare la ideea că interdependențele din lanțurile globale de producție devin un risc pentru suveranitate și securitate economică. Schimbarea de accent este pusă în contrast cu teoria avantajului comparativ a lui David Ricardo, prezentată ca fundament al comerțului liber și al diviziunii internaționale a muncii: fiecare economie produce ceea ce face mai bine și mai ieftin, iar „dependențele” rezultate sunt, în această logică, eficiente și generatoare de prosperitate. În această cheie, „miracolul economic” al Germaniei este legat de integrarea în comerțul global și de un model de export „Made in Germany” orientat către piețe externe, nu doar către consumul intern. De la eficiență la „vulnerabilitate”: noul consens despre lanțurile de aprovizionare Analiza arată că, în prezent, diviziunea muncii este tot mai des descrisă drept o vulnerabilitate. În acest context apar concepte precum „de-risking” (reducerea riscurilor prin diversificare și limitarea expunerilor) și, în variante mai dure, „de-coupling” (decuplare, adică separare economică), inițial în relația cu state autocratice precum China și Rusia, dar extinse în discurs până la ideea de „autarhie” europeană inclusiv față de SUA. Sunt invocate, ca exemple de preocupări instituționale, avertismente privind: dependența Germaniei de importuri de medicamente, semnalată de Institutul Economiei Germane ; „riscuri de ofertă” pe lanțurile de producție și livrare, menționate de banca publică KfW; caracterizarea Germaniei drept „extrem de vulnerabilă”, atribuită DIW, într-o transpunere a limbajului din pandemie în economie. Tot în această cheie este citată o poziție a companiei de analiză și consultanță Prognos, potrivit căreia Germania și Europa ar fi transferat prea multe competențe către alte țări, „mai ales către China”, inclusiv în zona exploatării și procesării materiilor prime. Ce spune Merz și unde apare tensiunea economică În plan politic, textul îl plasează pe Friedrich Merz în tabăra care avertizează asupra dependențelor, folosind drept exemplu lecțiile crizei gazului rusesc și ideea că parteneriatele economice nu ar trebui construite cu actori „care nu împărtășesc valorile noastre”. Este menționat și un discurs de la finalul lui 2025, la un eveniment al Camerei de Comerț și Industrie din Arnsberg, unde Merz a spus că Germania vrea să iasă din dependența de marile companii tehnologice americane și chineze. Analiza punctează însă și o contradicție practică: economia germană rămâne conectată la importuri critice (sunt date ca exemple gazul natural lichefiat din Qatar și medicamentele din China), iar o retragere accelerată din interdependențe poate avea costuri și riscuri de aprovizionare. De ce contează pentru economie Mesajul central este că „de-risking”-ul, ca modă intelectuală și politică, schimbă criteriul de evaluare a globalizării: de la maximizarea eficienței și a competitivității către minimizarea dependențelor, chiar dacă asta implică soluții mai scumpe sau mai greu de implementat. În concluzia autorului, după parteneriatul energetic ruso-german, și modelul de export ajunge privit cu suspiciune, iar „riscul” devine lentila prin care este judecată globalizarea. [...]