Bugetul de Stat05 mai 2026
Parlamentul European cere majorarea cu 10% a bugetului UE 2028-2034 - planul Comisiei mizează pe 2 trilioane de euro și noi taxe la nivel european
Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 se conturează ca o confruntare între „mai mulți bani” și „realocări”, cu mize directe pe datorie și taxe europene , potrivit Economedia . În timp ce Comisia Europeană propune un cadru financiar multianual de 2 trilioane de euro (1,26% din PIB-ul UE), Parlamentul European cere o creștere suplimentară, iar în Consiliu se conturează deja o linie dură împotriva îndatorării comune și a obligațiunilor europene, susținută explicit de Germania. Miza: cum se finanțează un buget mai mare fără datorie comună Propunerea Comisiei este descrisă ca „ambțioasă pentru unii, insuficientă pentru alții” și pornește de la o restructurare a fondurilor prin „planuri naționale și regionale” care ar integra mai multe linii de finanțare pentru o administrare mai eficientă. Componenta-cheie menționată în text este de 865 de miliarde de euro, iar o altă piesă importantă este un nou fond de competitivitate de 410 miliarde de euro, orientat spre tehnologii strategice. În acest cadru, 131 de miliarde de euro ar urma să fie alocate apărării și spațiului, „de cinci ori mai mult” decât nivelul actual, conform articolului. Presiune pe fondurile tradiționale și avertisment privind controlul cheltuielilor În același timp, propunerea reduce finanțarea pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și fondurile de coeziune, două capitole majore ale bugetului UE. Curtea de Conturi Europeană a avertizat, potrivit textului, că structura propusă ar putea duce la inegalități și ar putea slăbi controalele asupra conturilor. Bruxelles-ul mai propune o „curățenie birocratică” și sancțiuni mai dure pentru statele care întârzie implementarea reglementărilor europene. Parlamentul European: +10% față de planurile Comisiei și „resurse proprii” noi Parlamentul European a votat la Strasbourg o poziție care vizează o creștere cu 10% față de planurile inițiale ale Comisiei, cu priorități precum apărarea, coeziunea socială, clima și migrația. Legislativul european respinge modelele care ar putea încuraja „renaționalizarea” sau ar reduce transparența în gestionarea fondurilor. Pentru a susține implementarea și pentru rambursarea datoriei din Fondul de redresare post-pandemie, Parlamentul reafirmă nevoia de „noi resurse proprii” (venituri colectate la nivelul UE), estimate în text la aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre opțiunile menționate se află posibile taxe pe: serviciile digitale, activele cripto, jocurile de noroc online. Accesul la finanțare ar urma să fie condiționat strict de respectarea statului de drept, potrivit poziției Parlamentului. Consiliul UE: Germania respinge datoria și obligațiunile europene Deși discuțiile din Consiliu sunt la început, articolul indică formarea unor „echipe” de state, tipice negocierilor bugetare. Germania transmite un mesaj de limitare a cheltuielilor și respinge explicit atât creșterea datoriei, cât și obligațiunile europene pe piețele de capital. „Europa trebuie să se descurce cu banii pe care îi avem, iar asta înseamnă și că trebuie să stabilim noi priorități”, a declarat cancelarul Friedrich Merz. În contrapunct, statele baltice invocă presiunea competitivă din partea Chinei și a Statelor Unite, sugerând o abordare mai expansionistă. În aceeași logică a „modernizării” fără bani suplimentari, Rob Jetten, omologul olandez citat în text, pledează pentru realocări, inclusiv prin eficientizarea cheltuielilor pentru agricultură. Ce urmează: negocieri accelerate, cu puncte de conflict pe finanțare și priorități Surse UE citate în articol vorbesc despre o fereastră de circa un an și jumătate pentru negocierea unui buget „de o asemenea amploare”, într-un proces descris drept cel mai complicat de până acum. Dincolo de nivelul total al bugetului, conflictul central rămâne combinația dintre: priorități noi (apărare, competitivitate, migrație), menținerea politicilor tradiționale (agricultură, coeziune), și mecanismul de finanțare (taxe la nivelul UE, realocări, respectiv – controversat – datorie comună/obligațiuni europene). [...]