Datoria guvernului SUA trece de 40.000 de miliarde de dolari - dobânzile mai mari împing costurile de refinanțare și alimentează creșterea datoriei

Depășirea pragului de 40.000 de miliarde de dolari la datoria SUA amplifică presiunea dobânzilor asupra bugetului federal , într-un moment în care costurile de finanțare pe termen lung au urcat la maximele ultimilor ani, potrivit Agerpres , care citează date ale Departamentului Trezoreriei și o analiză AFP. După o emisiune de obligațiuni realizată marți, datoria Trezoreriei SUA a ajuns la 40.047 miliarde de dolari (aprox. 184.200 miliarde lei), nivel atins pe fondul creșterii împrumuturilor asociate cheltuielilor cu sănătatea și securitatea socială, dar și al dobânzilor plătite pentru datoria existentă. Costul refinanțării urcă odată cu randamentele pe termen lung Publicația notează că randamentul cerut de investitori pentru obligațiunile americane pe 30 de ani a atins marți cel mai ridicat nivel din 2007. În practică, asta înseamnă că Guvernul SUA trebuie să aloce sume mai mari pentru a se refinanța, ceea ce poate accelera creșterea datoriei. În acest context, ministrul american al Finanțelor a anunțat că, din septembrie, vor fi făcute achiziții mai mari de obligațiuni pe termen lung, măsură care, potrivit materialului, a contribuit la calmarea investitorilor și la scăderea dobânzilor. Ritmul datoriei depășește estimările și ridică semne de întrebare privind deficitul Creșterea datoriei este descrisă ca fiind mai rapidă decât anticipase anterior Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) , care estima că datoria federală ar urma să ajungă la aproximativ 39.400 miliarde de dolari până la finalul anului. Potrivit aceleiași surse, datoria SUA s-a dublat de la criza financiară din 2008 și reprezintă acum aproape 125% din PIB. Jessica Riedl, specialistă în buget la Brookings Institution, avertizează că deficitul federal „evoluează într-un ritm nesustenabil” și că piețele au devenit mai sensibile, în condițiile în care nivelurile deficitului se apropie de 6%–7% din PIB, față de 3%–4% în trecut. Ce alimentează deficitul, potrivit materialului În ultimele luni, deficitul s-a mărit, între altele, din cauza: rambursărilor de tarife vamale către companii, după ce acestea au fost anulate de Curtea Supremă în februarie; reducerilor de impozite; cheltuielilor militare, inclusiv cele legate de conflictul cu Iranul. Președintele SUA, Donald Trump, a promis reducerea cheltuielilor și a deficitului, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a indicat ca obiectiv coborârea deficitului la 3% din PIB, mai notează Agerpres. În același timp, analiștii citați subliniază că nu există un prag automat al raportului datorie/PIB care să declanșeze o criză, însă astfel de repere pot avea un efect psihologic asupra piețelor, forțând o reevaluare a riscului asociat datoriei în creștere. [...]